„Sclavele au fost marcate de secole, lucru ce a evoluat către tatuaje. Se întâmplă în toată lumea”, spune Kempton. Femeia a suferit acte de o brutalitate atroce în timpul celor șase ani cât a lucrat pe străzile din Columbus, Ohio, Statele Unite.

Astăzi, tatuajul de pe gâtul ei a devenit o floare mare „care înflorește din întuneric”. Trei alte „marcaje” au fost acoperite cu motive decorative.

În urmă cu doi ani, Kempton, acum în vârstă de 34 de ani, a pus pe picioare fundația ”Survivor`s Ink”, o organizație al cărei scop este ajutarea altor persoane care au scăpat din sclavie să-și acopere sau să-și îndepărteze marcajele.

„A fost foarte încurajator pentru mine, așa că am vrut să transmit mai departe acea eliberare către alte fete din zona mea care au fost marcate precum vitele, așa cum mi s-a întâmplat mie”, a mai spus Kempton pentru Thomson Reuters Foundation.

Majoritatea strigătelor de ajutor vin de la femei din Statele Unite, însă sunt primite cereri și din alte țări, inclusiv din Canada, Marea Britanie, Australia și Croația. Unele dintre povești sunt incredibil de tulburătoare. Unul dintre exemplele date de Kempton este cel al unei femei din Marea Britanie a cărei mamă i-a scrijelit cuvântul „prostituată” pe picior, pe când era doar o copilă, și a vândut-o. De fiecare dată când cuvântul pălea era scrijelit la loc.

În lume, circa 4,5 milioane de persoane sunt victime ale exploatării sexuale, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM), o industrie ilegală ce generează profituri pe piața neagră estimate la 99 miliarde de dolari pe an.

Potrivit lui Kempton, există o credință greșită, des întâlnită, potrivit căreia femeile traficate pentru prostituție sunt aduse din țări sărace. În Statele Unite se estimează că 80% dintre femeile victime ale traficului de persoane sunt născute pe pământ american.

Ea militează pentru pedepse mai mari pentru traficanți și pentru îmbunătățirea pregătirii polițiștilor în vederea unei mai eficiente identificări și susțineri a victimelor. De asemenea, Kempton susține măsurile aplicate de Canada și de unele țări europene în care se pune accentul pe condamnarea bărbaților care plătesc pentru sex și mai puțin pe sancționarea femeilor traficate pentru prostituție.

Înaintea conferinței „Trust Women”, care va avea loc la Londra în această săptămână și a cărei tematică se va concentra pe traficul de persoane și sclavie, Kempton își descrie propriul trecut disfuncțional — a fost violată la vârsta de 12 ani, iar în jurul vârstei de 20 de ani, după o serie de relații abuzive, când a crezut că l-a întâlnit pe „Prințul fermecat”, acesta a făcut-o să devină dependentă de heroină, a obligat-o să stea pe stradă și i-a dat cocaină pentru a putea lucra cât mai multe ore. Ulterior, a fost răpită de bărbați înarmați care au încuiat-o într-o cameră de hotel unde a fost obligată să întrețină raporturi sexuale cu un șir de persoane. După ce a scăpat cu „iubitul” a descoperit că era însărcinată, iar când corpul a început să i se mărească și veniturile să scadă el a vândut-o unor traficanți de droguri. După ce a născut, a fost vândută din nou „celei mai violente bande din Columbus”.

Momentul de cotitură pentru Kempton s-a petrecut în aprilie 2013, după un viol brutal — în timpul unui atac prelungit, a fost bătută până la desfigurare și violată cu un cuțit. După ce a fugit din acea casă, plină de sânge, a implorat doi bărbați să o ajute, însă aceștia au râs și i-au încuiat ușa în față. „Sunetul cheii în ușă a răsunat ca un ecou în mintea mea. Societatea mi-a închis ușa, nu eram văzută drept cineva demn de a fi ajutat”, spune Kempton. A încercat să se spânzure, dar funia s-a rupt. Pe culmile disperării, a auzit o voce care i-a spus că are un scop în viață. „Și nu era acela de a muri în subsolul unor traficanți”, după cum spune femeia.

„Survivor`s Ink” a ajutat până acum circa 100 de femei să-și acopere marcajele din timpul sclaviei. „Este întotdeauna uluitor să vezi privirea de pe chipurile lor când nu mai trebuie să vadă acest marcaj dezumanizant, de proprietate și violență”, spune Kempton. „Uneori primesc un telefon și câteva zile mai târziu cineva face ochii mari spunând: „O, pot să-mi privesc din nou corpul. Sunt din nou eu însămi”, mai arată Thomson Reuters Foundation.

Citește și

loading...