Vine Olimpiada! Dac-am fi întrebaţi ce înseamnă Jocurile Olimpice de vară pentru noi, privitorii la televizor, oare ce-am spune? Că bucuria clasării pe locuri fruntaşe a sportivilor români ne face mândri că suntem români şi că – măcar în sport - suntem deasupra altor naţiuni? Poate am spune că ne bucură întrecerea în sine, indiferent cine câştigă? Poate sperăm că pe perioada întrecerilor armele vor tăcea, aşa cum era în Antichitate?

De fapt. armele nu vor tăcea nici în timpul Jocurilor. Se va mai auzi bum pe ici, pe colo. Anticii aveau un respect pentru valorile umane pe care noi, oamenii începutului de secol XXI nu-l mai avem. Dacă ne aducem aminte de perioada antică, pun în articol un fragment scris de Adrian Nicolae pe www.descopera.ro despre legenda apariţiei Jocurilor Olimpice.

„Legendele antice vorbesc de regele Oenomanos, suveran al Olimpiei, cel care instituise o probă sportivă ce avea ca premiu mâna fiicei sale, Hippodamia. Pretendenţii ar fi trebuit să îl întreacă pe tatăl exigent într-o cursă de care, eşecul soldându-se inevitabil cu execuţia celui învins. Nu mai puţin de 12 tineri se spune că fuseseră ucişi în încercarea de a câştiga mâna Hippodamiei. Cel care va pune punct tiranicei competiţii avea să fie Pelops, un tânar erou grec, cel care ajutat de zeul Poseidon va defecta carul regelui atribuindu-şi victoria. De altfel, se spune că Oenomanos avea să piară în această ultimă cursă devenind cea de a 13-a şi ultima victimă a sângeroasei întreceri. În dorinţa de a comemora victoria, Pelops va inaugura o nouă competiţie, pe care o va numi Olimpiada, şi care trebuia să se desfăşoare o dată la fiecare patru ani.”

Interesant este şi fragmentul din www.wikipedia.org despre perioada antică a Jocurilor:
„Jocurile se desfășurau la fiecare patru ani, vara, în zilele sărbătorilor lui Zeus, în nord-vestul Peloponesului, în câmpia Olimpia. Participau doar bărbații de origine grecească în timp ce femeilor nu le era permisă prezența nici ca spectatoare. De asemenea, doar cetățenii liberi erau admiși, sclavii fiind excluși. [...]. În timpul jocurilor olimpice încetau orice conflicte politice și militare dintre cetățile grecești, instituindu-se așa-zisa „pace olimpică”. Intervalul dintre două ediții se numea „olimpiadă”. Evenimentele importante din istoria acestei perioade sunt exprimate prin numărul de ordine al Olimpiadei: de exemplu, lupta de la Termopile a avut loc în primul an al Olimpiadei 75 (480 î.Hr.).”

Din 1896 Jocurile Olimpice de vară s-au reluat, după secole de pauză. Au fost 27 de ediţii până la cea din Brazilia. România n-a participat la ediţia inaugurală şi nici la alte 7 ediţii. Probabil că la ediţia din 1896 n-am avut reprezentanţi fiindcă nu se anticipa un asemenea avânt mondial al întrecerilor. Apoi între 1904 şi 1920 din nou am fost absenţi. Explicabil cumva, a fost perioada înainte şi după primul mare război. Dar alţii au fost şi-atunci la întrecerea sportivă, cu excepţia anului 1916, când numai de Jocuri Olimpice nu le ardea oamenilor. N-am fost prezenţi nici la ediţiile din 1932 (perioada marii crize financiare) şi din 1948 (frământate vremuri...de tancurile sovietice).

Prima medalie am câştigat-o în 1924 la Paris. A fost de bronz şi a fost obţinută de echipa de rugby. Un „amănunt”: ne-am clasat pe locul 3 la o întrecere cu trei echipe participante.

Despre participarea românească la Olimpiada de la Rio de Janeiro ce speranţe avem, ce previziuni putem face? Ce speranţe am, ce previziuni pot să fac? Probabil vom lua cele mai puţine medalii din periada 1960-2016. Am avut curiozitatea să mă uit la performanţele cu care merg atleţii şi înotătorii noştri la Rio de Janeiro. Le-am grupat într-un tabel pe care-l vedeţi mai departe şi am concluzionat (sper eronat!): zero şanse la cele două sporturi...

ATLETISM
Prescurtări folosite: b.o.=barem olimpic; b.r.=barem realizat;
R.O.=record olimpic

Feminin

1. 400m: Bianca Răzor (b.o.:52,20s; b.r.:51,31s). R.O.:48,25s

2. 800m: Claudia Bobocea (b.o.:2:01,50min; b.r.:2:01,49min) R.O.:1:53,43min
Florina Pierdevară- rezultat asemănător cu cel al Claudiei Bobocea

3. 3000m garduri: Ancuţa Bobocel (b.o.:9:45,00min; b.r.:9:40,87min).
R.O.:8:58,81min

4. Maraton: Daniela Cârlan (b.o.:2:45:00h; b.r.:2:43:38h)
Paula Todoran (b.r.: 2:36:43h) R.O.:2:23:07h

5. 20 km marş: Ana Rodean (b.o.:1:36:00; b.r.:1:35:38)
Andreea Arşine (b.r.:1:35:45)
Claudia Ştef (b.r.:1:34:31) R.O.:1:25:02h

6. Săritura în lungime: Alina Rotaru (b.o.:6,70m; b.r.:6,72m) R.O.:7,40m

8. Triplu salt: Cristina Bulin (b.o.:14,15m; b.r.:14,19m)
Elena Andreea Panţuroiu (b.r.:14,15m) R.O.:15,39m

Masculin

1.Maraton: Marius Ionescu (b.o.:2:19:00h; b.r.:2:13:19h)
Nicolae Soare (b.r.:2:18:52h) R.O.:2:06:32h

2.50 km marş: Marius Cocioran (b.o.:4:06:00h; b.r.:3:55:59h)
Narcis Mihăilă (b.r.:4:03:42h) R.O.:3:35:59h

3.Săritura în înălţime: Mihai Donisan (b.o.:2,29m; b.r.:2,29m)
R.O.:2,39m

4.Triplu salt: Marian Oprea (b.o.:16,85m; b.r.: 7,02m) R.O.:18,09m

5.Aruncarea greutăţii: Andrei Gag (b.o:0,50m; b.r.:20,69m) R.O:22,47m


Înot masculin

1. 100m spate: Robert Glinţă (54,36s – la europene în 2016) R.O.:52,54s

2. 50m liber: Norbert Trandafir (22,12s) R.O.:21,30s

3. 4x100 liber: (record România: 3:16,54s); Record Olimpic:3:08,24s

Sporturile care ar putea să ne aducă medalii sunt, după părerea mea, gimnastica prin Marian Drăgulescu la sărituri, ceva şanse avem la scrimă şi la tenis băieţi (Mergea şi Tecău). Sper să câştige o medalie şi echipa de handbal feminin.

La lupte, judo, kaiac-canoe...nimic. Şi când îmi aduc aminte de campionii noştri olimpici, mondiali, europeni...

Va fi tristeţe în delegaţia românilor care vor concura în august în Brazilia. Văd că Elisabeta Lipă a propus ca în Legea Educaţiei Fizice şi a Sportului, care va fi în curând modificată, să se facă precizarea că Ministerul Sportului (să-i zic aşa) să dea cei mai mulţi bani câtorva federaţii, care aduc rezultate pe plan internaţional. Citez din www.prosport.ro, în care se face comparaţia între cum se finanţează sportul la noi şi în Ungaria:

„Ungaria a întocmit un program prin care finanţează susţinut – cum s-ar spune cu buget nelimitat – 6 sporturi pe care oficialii de la Budapesta le consideră de interes naţional, printre care kaiac-canoe, înot, polo, fotbal, handbal. Restul primesc de la stat bani mai puţini, gradual, federaţiile fiind împărţite pe categorii.

În România, în momentul de faţă, sunt constituite 73 de federaţii, toate au acelaşi statut juridic, aceleaşi drepturi şi obligaţii, toate sunt de utilitate publică şi interes naţional (!), au acces la finanţare de la bugetul de stat, fie că vorbim de handbal sau de vovinam viet-vo-dao! Dintre acestea, 61 au încheiat contracte de finanţare cu MTS, restul de 12 (fotbalul este un caz aparte, este un fel de stat în stat), printre care boxul, golful, patinajul au probleme interne şi până nu şi le rezolvă nu pot încheia contracte de finanţare cu MTS.”

Pe lista cu federaţiile sportive care primesc finanţare de la ministerul de resort (evit să-i scriu numele întreg pentru că s-a schimbat la fiecare nou guvern format) publicată tot de www.prosport.ro citesc, plin de mândrie patriotică, la poziţia 16, că Federaţia de Scrabble a primit pe 2016 un buget de 48.000 de lei, dintre care pe echipamente s-au alocat 7.000 de lei. În afară de jocul propriu-zis, ce echipament mai trebuie? Mănuşi pentru amplasat pătrăţelele alea cu litere, scaune speciale de gândit în ele repede şi bine?

Succes sportivilor care ne vor reprezenta în Brazilia. Şi să ştiţi că vovinam viet-vo-dao este un sport din categoria artelor marţiale.

Oss!

Citește și