E ceva vânzoleală la nivelul administraţiei locale. Se dau niṣte bani prin Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny″. La poziţia 89 din întreaga listă a Maramureṣului pus pe modernizare ṣi reabilitare, e trecut Sighetul cu „Reabilitare străzi de interes local″, suma alocată fiind de 20 milioane lei.
Sigur, sunt sate mult mai importante decât al nostru care vor primi bani mai mulţi. Sunt localităţi unde se vede mâna de gospodar. Nu mai trebuie să ne luăm după numărul de locuitori ṣi să ne indignăm patriotic-local că punga programului de investiţii e doar o punguţă peticită pentru al doilea oraṣ al judeţului.
Mă gândesc că pentru sumele alocate s-a ţinut cont ṣi de isprăvile aleṣilor locali (ṣi mai cu seamă de ale acelora care sunt plătiţi (!!!) să scrie astfel de proiecte) din localităţile care pot arăta că lucrurile se miṣcă, se vede ceva, ṣi nu pe la periferie, ci undeva mai prin centru, pe unde trece mai tot vizitatorul sau cam pe unde-ṣi fac promenada localnicii.
Ce poate spune un turist venit să se pozeze la Cui ṣi care merge pe jos spre Pompieri ṣi mai departe spre Carrefour? După primii paṣi ia contact cu realitatea pentru că vede trotuarul vai-de-el ṣi înţelege uṣor că nu-i mână de gospodar(i) pe-aici...
M-am uitat, cu un ochi de mare...nespecialist, cât costă un metru pătrat de asfalt(are) pentru curţi. Zice-se c-ar fi cam 50 de lei. Presupun că pentru un strat de asfalt pe trotuar, ar fi cam tot atât. Pentru 1200 metri pătraţi (am luat în calcul lungimea de 300m ṣi lăţimea de 4m), ar trebui ca bugetul local să se uṣureze de 60.000 de lei.
Mai iau în calcul vreo 10.000 de lei pentru amenajarea zonei cu ceva iarbă ṣi arbuṣti ornamentali sau gard viu, ṣi deja centrul oraṣului ar arăta altfel.
Dar la noi nu se întâmplă asta!!! Toţi mai-marii localităţii trec impasibili printre denivelări, ocolind cu băgare de seamă pietrele ieṣinde din betonul mâncat de timp ṣi de intemperii. Niciunuia nu i-a trecut prin cap să rezolve o problemă care pentru o aṣezare aṣa de multiseculară n-ar fi mare lucru. Ne plângem că alte localităţi au primit bani mai mulţi. Noi, nu... Vai,vai,vai...
Sighetul nici măcar nu poate preciza care-s străduţele propuse pentru reabilitare. Baia Mare ṣtie exact ce trebuie să facă. Citez din listă: „Baia Mare Reabilitare strada Victoriei, tronson cuprins între Bulevardul Decebal si Bulevardul Independenței″.
Nu vi se pare, aleṣilor locali, că abordarea aleasă de Baia Mare e diferită, dar e cea normală ??? Pe ce să vă dea Programul „Saligny″ bani??? Pe reabilitarea unor străzi de interes local? Care-s alea? Care-s străzile de interes naţional sau internaţional, dacă tot catalogăm străzile după interese mai restrânse sau mai cuprinzătoare?
La bugetul local nu se adună bani, lună de lună, an după an? Se duc toţi pe salarii, după cum vorbeṣte lumea? Stăm ṣi ne milogim la alţii să ne dea bani. Dar noi, pardon, dumneavoastră, administraţie locală, ce faceţi cu banii pe care-i aveţi? Chiar nu puteţi face nimic, nimic?
Dac-aţi obosit, lăsaţi-i pe alţii în loc, chiar dacă nu v-a venit sorocul de plecat acasă. Nu se poate ca în tot oraṣul ăsta să nu fie un grup de oameni care să facă treabă!
Pe https://mdlpa.ro/pages/anghelsaligny sunt destule argumente că nici acum nu v-aţi făcut temele aṣa cum trebuie. Invit cititorul să privească mai în amănunt tabelul cu „Lista obiectivelor de investiții finanțate până la 11.08.2022″.
Sighetul stă „bine″ cu podurile. Niciunul nu trebuie consolidat, sau chiar construit, nu-i aṣa, C.L. al Primăriei din Sighetu Marmaţiei ?
Poienile Izei a cerut bani pentru construire poduri. La fel ṣi Bocicoiu Mare. Baia Mare a cerut bani pentru realizarea „unui pasaj rutier zona Independenţei intersecţie cu strada Europa, ṣi pentru „modernizare ṣi reabilitare str. Europa ṣi str. Dumbravei″.
Sighetul, săracul, a cerut bani aṣa, la modul general, ca orice altă localitate insignifiantă, pentru reabilitarea unor străzi de interes local.
Pe https://acad.ro/com2004/pag_com04_0513.htm în articolul „150 de ani de la naṣterea lui Anghel Saligny- O glorie a tehnicii româneṣti″, scrie că „în discursul de recepţie „Opera lui Anghel Saligny″ prezentat în anul 1930, Petru Bogdan a spus de spre marele inginer român: „el a fost sclav al muncii ṣi al datoriei″.
Recunoaṣtem, în aceste măgulitoare ṣi binemeritate aprecieri, munca depusă pentru Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny″ de cei în drept s-o facă pentru Sighetu Marmaţiei.
Sau...nu prea ?...