Naşterea Maicii Domnului, prăznuită de Biserică pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din anul bisericesc. A fost fixată în a opta zi din anul bisericesc, pentru ca cifra opt simbolizează ziua veşniciei, viaţa fără de sfârşit. Datorită ei, Fiul cel Veşnic al lui Dumnezeu S-a întrupat, a biruit moartea şi a dăruit oamenilor viaţă veşnică în Împărăţia Cerurilor, notează crestinortodox.ro.
Potrivit sursei, Sfânta Scriptură nu ne oferă informaţii despre Naşterea Maicii Domnului. Acest eveniment este relatat în scrierile apocrife. Protoevanghelia lui Iacov, o lucrare iudeo-creştină din secolul al II-lea, oferă mai multe amănunte despre originea şi copilăria Maicii Domnului. Potrivit cercetătorilor, fragmentul care face referire la Fecioara Maria, a fost scris în jurul anului 140. Deşi nu este considerată o scriere canonică, informaţiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare.
# Vestea cea bună, adusă de Arhanghelul Gavriil
Firea lui Ioachim şi a Anei este biruită de har. Tatăl Fecioarei Maria se numea Ioachim şi era din seminţia lui Iuda. Soţia lui Ioachim era Ana, fiica preotului Matthan. Erau în vârstă şi fiind lipsiţi de copii erau priviţi de ceilalţi ca blestemaţi. Ioachim si Ana nu sunt resemnaţi, nu-şi spun “nu mai avem ce face”, ci îndrăznesc să-i ceară lui Dumnezeu, ceea ce noi definim a fi imposibil: să fie părinţi la o vârstă înaintată. Aceştia depăşesc rigorile ştiinţei – “nu ai voie să naşti decât până la vârsta X”. Nu se tem că vor naşte un copil cu handicap şi asta pentru că Îl aşează pe Dumnezeu în această lucrare. Sfântul Ioan Damaschin spune că firea celor doi s-a biruit prin har şi a rămas supusă. Nu a luat-o înaintea harului. A aşteptat neroditoare, până când harul a înflorit rodul. Evanghelia apocrifă a vieţii Maicii Domnului ne spune că Ioachim a zis către soţia sa, Ana: “Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea. Mă duc la munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, să ne dăruiască un copil”. Ceea ce este minunat e faptul că Ioachim nu spune cât va sta. Nu se duce să-i ceară lui Dumnezeu cu jumatăţi de măsură. Iar Ana devenind una cu soţul ei, nu a rămas indiferentă faţă de gestul lui Ioachim, ci începe şi ea să se roage lui Dumnezeu cu durere şi cu multe lacrimi. Îngerul Gavriil se arată fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pantecele mamei sale şi că va fi un vas ales lui Dumnezeu, conform crestinortodox.ro.
# Tâlcuirea numelui Maria şi sărbătorile de peste an
Provenind din ebraicul “Aia”, Maria se tâlcuieşte “Doamna”, dar numele evreiesc Maryam sau Miryam ar putea fi şi de străveche origine egipteană, trăgându-se din verbul mri, “a iubi”, cu sufixul afectiv ebraic – am, deci “cea dragă”, “cea iubită”. Maica Domnului are în calendarul ortodox nouă zile de pomenire: 8 septembrie – Naşterea Maicii Domnului, 1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului, 21 noiembrie – Intrarea în biserică a Maicii Domnului, 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfânta Ana, 26 decembrie – Soborul Maicii Domnului, 25 martie – Buna Vestire, 2 iulie – Aşezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne, 15 august – Adormirea Maicii Domnului şi 31 august – Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului, conform crestinortodox.ro.
Preluare: infomm.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News