”La jumătatea lunii februarie, Ministrul Justiției mi-a trimis o propunere, propunerea de revocare a procurorului șef DNA, împreună cu Raportul privind activitatea managerială a DNA. Această propunere este doar un prim pas dintr-o procedură în cadrul căreia ultimul cuvânt îl are, conform legii, Președintele.

După cum probabil vă amintiți, după ceva timp, la mijlocul lunii martie mi-a fost înaintat și avizul CSM, avizul CSM însă a ajuns la cu totul altă concluzie decât așa zisul Raport al domnului Ministru.

Avizul CSM, după cum știm, a fost unul negativ. Prin rolul constituțional al CSM, de garant al independenței justiției, acest aviz nu poate fi tratat ca simplu element facultativ, adițional. Chiar dacă avizul nu obligă, el în niciun caz nu poate fi ignorat.

Constat, deci, că în analiza acelorași acțiuni sau inacțiuni și în aplicarea acelorași texte legale, două autorități ale statului, respectiv Ministerul Justiției și CSM, ajung la concluzii diametral opuse.

Odată sesizat cu propunerea Ministrului și după ce am primit avizul CSM, am solicitat, evident, Departamentelor de specialitate din Administrația Prezidențială o analiză și câteva propuneri.

Acum, analizând motivele pentru care Ministrul Justiției solicită revocarea procurorului șef al DNA, am constatat că autorul Raportului, raport care a însoțit propunerea, consideră că acesta este, citez, „o luare de poziție” față de dezbaterile publice din ultimul an, ceea ce, clar, induce percepția că evaluarea Ministrului Justiției poate fi subiectivă. Această percepție este întărită și de prezența în cuprinsul Raportului a unor aspecte referitoare la cariera profesională a Ministrului Justiției.

De asemenea, unele dintre motivele care fundamentează propunerea de revocare utilizează date și informații care fie nu sunt pertinente, fie exced perioada anunțată de Ministru ca fiind evaluată. Unele rapoarte ale Inspecției Judiciare, hotărâri ale CSM sau decizii ale Curții Constituționale au fost interpretate și valorificate de Ministrul Justiției într-un sens cel puțin diferit față de conținutul lor.

Mai multe despre argumentele tehnice de specialitate care au stat la baza deciziei pe care am luat-o veți regăsi în documentul care vă va fi pus la dispoziție la finalul acestei declarații, document care, sigur, va fi trimis Ministrului Justiției.

Drept urmare, motivele de revocare prezentate de Ministrul Justiției nu au fost de natură să mă convingă. De altfel, în mare parte, ele nici nu corespund prevederilor legale aplicabile.

În concluzie, nu voi da curs propunerii Ministrului Justiției de revocare a doamnei Kövesi, procuror șef al DNA.”, a spus Klaus Iohannis.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională, după ce președintele Klaus Iohannis a refuzat revocarea din funcție a Laurei Codruța Kovesi.

”În condițiile în care Președintele României nu are abilitarea legală și nici competențele funcționale de evaluare a activității profesionale și manageriale desfășurate procurorul șef al DNA;
În condițiile în care argumentele care au stat la baza declanșării procedurii de revocare au devenit mai actuale și mai consistente;
Văzând legislația aplicabilă în acest domeniu;
Valorificând jurisprudența instanței de contencios constituțional, vom sesiza Curtea Constituțională cu privire la refuzul Președintelui de revocare din funcție a procurorului șef al DNA !”, arată Tudorel Toader.

Adrian Țuțuianu, vicepreședinte PSD:

”Era o decizie care putea fi foarte uşor anticipată, dacă ţinem cont de declaraţiile date de domnul preşedinte încă de la jumătatea lunii martie. Îmi aduc aminte că a spus ceva de genul că revocarea este de departe a fi actuală. Pe mine nu m-a surprins şi cred că nu a surprins pe nimeni dintre cei care au urmărit aceste declaraţii din ultima lună. Sunt argumente care pot fi comentate, eu nu cred că a răspuns adecvat la tot ceea ce a reproşat ministrul Justiţiei procurorului şef al DNA, dar Constituţia prevede acest drept al preşedintelui de a se pronunţa. Cred că sunt corecte argumentele ministrului Justiţiei.

Pe de o parte a spus foarte corect că preşedintele nu are nici instrumentele, nici competenţele necesare pentru a evalua în concret activitatea unui procuror şef, fie că vorbim de DNA sau DIICOT, iar pe de altă parte cred că este corectă şi afirmaţia că ceea ce s-a întâmplat şi a ajuns în spaţiul public în ultima perioadă vine să adauge ca argumentaţie la propunerea făcută iniţial de revocare a şefei DNA. Ce va spune CCR, sigur că aşteptăm toţi. Este important nu doar pentru momentul actual, ci este important şi pentru viitor. Iată, CCR este chemată să dea o interpretare pe o situaţie concretă unor dispoziţii constituţionale care generează dispute în clasa politică românească.Există o jurisprudență a CCR în acest sens. Suntem în prezența unui conflict constituțional în interiorul puterii executive. Suntem într-un moment în care CCR e chemată să interpreteze Constituția.”