Dar progresul nu numai c─â nu este lesne decelabil ├«n timpul ╚Öi spa╚Ťiul accesibile omului, ci mai este ╚Öi paradoxal-derutant pentru mintea acestuia. De pild─â, pretutindeni ├«n lumea noastr─â este prezent─â legea dezordinii sau entropiei (toate corpurile vii ╚Öi nevii sunt supuse degrad─ârii). Cu toate astea, ├«n universul observabil, oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â au constatat o atare ordine ╚Öi precizie (nici urm─â de tendin╚Ť─â spre haos ├«n micro ╚Öi macrounivers), ├«nc├ót dincolo de uimirea ╚Öi nedumerirea lor ├«n fa╚Ťa acestei perfec╚Ťiuni, li s-a impus credin╚Ťa (da, credin╚Ťa!) ├«n suveranitatea legii negentropiei ╚Öi a unei Inteligen╚Ťe supreme, Inteligen╚Ť─â care a conceput-o pentru ca ├«ntreaga crea╚Ťie, pl─âm─âdit─â din infinitatea energiei Sale dinamice (energia se transform─â ├«n materie ╚Öi invers), s─â fie unitar─â, des─âv├ór╚Öit─â ╚Öi mai presus de puterea de ├«n╚Ťelegere a omului.

Vas─âzic─â, legea entropiei este, ca s─â zic a╚Öa, atotputernic─â la modul aparen╚Ťial ├«n timp istoric ╚Öi geologic, adic─â ├«n timp finit, ├«ns─â ÔÇô potrivit voin╚Ťei divine ÔÇô ea se supune autorit─â╚Ťii negentropiei, legea care ac╚Ťioneaz─â la modul absolut ├«n afara timpului (├«n eternitate) asupra perpetuum-ului mobile de rang cosmic (├«ntreaga existen╚Ť─â ÔÇ×alearg─âÔÇŁ cu vitez─â constant─â prin spa╚Ťiul necuprins), ├«ntru ├«nf─âptuirea scopului final fixat de Creator.

╚śi toate (mi╚Öc─âri, respectiv interac╚Ťiuni ├«ntre for╚Ťe, c├ómpuri ╚Öi corpuri cosmice) se efectueaz─â necontenit ╚Öi cu aceea╚Öi uluitoare precizie matematic─â! Da, c─âci ÔÇô ne spune sir Bernard Lovell, distins astronom britanic ÔÇô ÔÇ×Dac─â viteza de expansiune ar fi fost mai mare cu a milioana parte dintr-o milionime, p├ón─â ├«n prezent ├«ntreaga materie din univers s-ar fi dispersat...Iar dac─â ar fi fost mai mic─â cu a milioana parte dintr-o milionime, for╚Ťele gravita╚Ťionale ar fi produs un colaps al universului ├«n primul miliard de ani al existen╚Ťei acestuiaÔÇŁ.

C├ót prive╚Öte pretinsul stadiu primitiv ╚Öi mult tr├ómbi╚Ťatul progres al omenirii p├ón─â la actuala civiliza╚Ťie centrat─â pe triada consum-comoditate-confort ╚Öi pe poluare, cine poate s─â ne explice a╚Öa numitele enigme al istoriei: fenomenalul sincronism al construc╚Ťiilor monumentale (templele, respectiv piramidele egiptene, aztece sau maya╚Öe ╚Öi ziguratele babiloniene), n─âucitoarele omonimii din mitologia egiptean─â ╚Öi cea polinezian─â (Ra este zeul soarelui la ambele popoare), desene ╚Öi picturi rupestre care ÔÇ×vorbescÔÇŁ despre o civiliza╚Ťie superioar─â celei din zilele noastre, statuete-astronau╚Ťi ╚Öi h─âr╚Ťi senza╚Ťionale (de pild─â, harta lumii din anul 1513, hart─â atribuit─â amiralului turc Piri Reis), obiecte din aluminiu sau, a╚Öa ca faimosul cui dacic, din fier-alfa cu formidabila puritate de 99,9%, baterie elctric─â ╚Öi calculator din urm─â cu mii de ani?!...

M─â rog, nimeni nu contest─â c─â, gra╚Ťie progreselor (sau poate c─â reamintirilor platoniciene) ├«nregistrate de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi tehnic─â, s-au f─âcut pa╚Öi ├«nsemna╚Ťi ├«n plan material. Cu toate astea, omenirea ├«n ├«ntregul ei n-a devenit nici mai bun─â (vezi r─âzboaiele, conflictele ╚Öi atacurile teroriste) ╚Öi nici mai fericit─â, ci doar mai crud─â, mai egoist─â ╚Öi mai ipocrit─â. ╚śi n-a devenit mai fericit─â nu ├«n acele ├«ntinse zone ale planetei unde ├«n continuare se moare cu milioanele de foame ╚Öi din pricina epidemiilor, ci chiar ├«n ╚Ť─ârile cele mai avansate ale lumii, unde acumul─ârile ╚Öi risipa sunt at├ót de mari, ├«nc├ót ar putea fi hr─ânit─â ╚Öi ├«mbr─âcat─â jum─âtate din omenire. Iar cealalt─â jum─âtate ar putea tr─âi ca-n s├ónul lui Avram din miile de miliarde de dolari ce se aloc─â anual pentru ├«narmare.

Da, c─âci taman ├«n ╚Ť─ârile bogate, credin╚Ťa ├«n puterea banului face din oameni ni╚Öte mon╚Ötri. Iat─â de ce, la ora unui bilan╚Ť na╚Ťional nem─âsluit, tot bel╚Öugul n-ar reu╚Öi s─â acopere enormele pierderi cauzate de dec─âderea moral-spiritual─â.

Fire╚Öte, fiind o s─ârac─â ╚Ťar─â bogat─â, Rom├ónia nu face parte dintre ele. Dar, av├ónd ├«n vedere politica t├ólh─âreasc─â a ale╚Öilor pe seama cet─â╚Ťenilor one╚Öti ╚Öi ├«n form─â continuat─â (mai exact, ne├«ntrerupt─â vreme de 27 de ani), progresul ├«ntr-o ureche al Rom├óniei postdecembriste este mult mai pronun╚Ťat ╚Öi, ca atare, mult mai grav dec├ót oriunde ├«n Europa unit─â ╚Öi neunit─â. Tocmai de aceea ea este ├«n fruntea (sic!) ╚Ť─ârilor coda╚Öe din Uniune: Cu ciocoimea-n dezvoltare/ ╚Öi marea mas─â s─âr─âcit─â,/ progresul la rom├óni se cheam─â/ tic─âlo╚Öia-ncumetrit─â.

Citește și

loading...