Odată cu alegerea membrilor pentru viitorul Parlament European, în România va fi organizată și o consultare populară, un referendum pe justiție, convocat la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, ca urmare a numeroaselor modificări aduse legislației penale. Aceste modificări legislative au fost criticate, și nu o dată, dur de opoziție, președintele României și societatea civilă. Acestora li s-au alăturat voci puternice din cadrul UE. Ultimul capitol din această saga a declarațiilor a fost scris la începutul lunii mai, atunci când Comisia Europeană, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, a amenințat România cu „opțiunea nucleară”.

Președintele Klaus Iohannis vorbea despre posibilitatea organizării unui referendum pe teme de justiție încă din 2017. Tema a revenit în discuție în 19 martie 2019, atunci când Iohannis declara că este „aproape hotărât” să convoace o consultate populară, organizată în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

„Discuţia a revenit şi nu a revenit întâmplător. Am primit acum nu multe săptămâni o lege spre promulgare care clarifica anumite aspecte juridice şi de europarlamentare, şi de alte alegeri, în care pesediştii introduseseră un paragraf - "împreună cu alegerile europarlamentare nu se poate organiza nimic altceva", nici alegeri, nici referendum. Mi s-a părut foarte suspect încât am contestat la CCR având ceva în minte pentru ce ar putea urma. CCR mi-a dat dreptate. Acea prevedere este neconstituţională şi, ca atare, am început să analizez împreună cu echipa mea de la Cotroceni cum ar fi dacă aş convoca un referendum fix pentru data alegerilor europarlamentare”, explica, în martie, Klaus Iohannis.

Au urmat, pe rând, consultări la Palatul Cotroceni cu reprezentați ai societății civile, reprezentanți din rândul magistraților și partidele politice. La aceste consultări, formațiunile PSD și ALDE au refuzat să participe, anunțul fiind făcut de Călin Popescu Tăriceanu.

Referendumul pentru justiție are loc în data de 26 mai
După finalizarea consultărilor de la Palatul Cotroceni, Iohannis anunța, în 28 martie 2019, decizia finală de a organiza un referendum pe justiție în data de 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.

„Este cert. Voi convoca un referendum pentru data de 26 mai, fiindcă aşa nu se mai poate. PSD continuă asaltul la adresa justiţiei”, declarat președintele României în cadul unei conferințe de presă.

Ce înseamnă referendumul pentru justiție
Referendumul pentru justiție este o consultate populară a românilor convocată de președintele Klaus Iohannis. Un barometru, dacă vreți, al voinței populare, organizat după numeroasele proteste din ultimii doi ani, în care românii au strigat în stradă că vor o țară europeană și renunțarea la schimbările din justiție criticate de Comisia de la Veneția și mai toți marii actori politici din Europa.

Într-o scrisoare trimisă conducerii Parlamentului României, Klaus Iohannis explica la rândul lui necesitatea organizării referendumului pe justiție, cerut, de altfel, și de românii care au ieșit la cele mai ample mișcări de stradă de la Revoluție încoace: „În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţie, precum şi ale art. 2 şi art. 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarele probleme de interes naţional: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie; interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe. Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problemele sus-menţionate”.

Care sunt întrebările la care trebuie să răspunzi la referendum
La decizia președintelui Klaus Iohannis, pe cele două buletine de vot pe care le vor primii românii duminică la urne vor fi tipărite două întrebări, la care cetățenii trebuie să răspundă simplu, prin „da” sau „nu”.

Cele două întrebări din cadrul referendumului pentru justiție sunt:

- „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

- „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”

Atenție, însă! La intrarea în secția de votare, românii vor primi trei buletine de vot, care vor fi introduse în trei urne diferite: două pentru referendum și unul pentru alegerile europarlamentare. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată, nu atrage nulitatea acesteia, a precizat Biroul Electoral Central.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News