În intervenția sa, diplomatul român a subliniat că justiția de tranziție se înscrie în eforturile pentru asigurarea guvernării legitime, in urma conflictelor sau după înlăturarea regimurilor represive. Ca țară ce a cunoscut tranziția la democrație, România reprezintă un exemplu de succes în acest sens.
A evidențiat rolul esențial al reformei instituționale, ca parte integrantă a justiției de tranziție și a punctat că extinderea și consolidarea componentei de ”stat de drept” din cadrul misiunilor ONU de pace reprezintă o metodă eficientă prin care comunitatea internațională poate susține aceste eforturi, cu respectarea particularităților sistemelor naționale de justiție. Ambasadorul Jinga a precizat că România și-a întărit parteneriatul cu Serviciul ONU de Justiție și Corecție și are în vedere depunerea de candidaturi din cadrul personalului sistemului național de administrare a penitenciarelor, în vederea trimiterii în misiunile ONU de pace.
A subliniat, totodată, importanța accesului efectiv al victimelor conflictelor la justiția penală, menționând crearea Curții Penale Internaționale ca o reușită pentru sistemul internațional de justiție penală, care a condus inclusiv la consolidarea mecanismelor naționale de justiție penală. A reiterat, în context, sprijinul ferm acordat de România acestei instituții.

Vorbind despre importanța parteneriatelor în promovarea justiției de tranziție, a evocat rolul important pe care îl are Comisia pentru Consolidarea Păcii, organism al ONU, pe care România l-a prezidat cu rezultate deosebite în anul 2018.

Citește și

loading...