Urmașii evreilor care au locuit în Maramureș solicită ceea ce a fost al lor, în multe dintre localitățile din județ existând depuse astfel de cereri de retrocedare. De altfel, Prefectura Maramureș a cerut recent primăriilor să transmită la nivel de județ eventualele cereri care există depuse pe Legea 10/2001 privind retrocedarea proprietăților private confiscate în perioada 1945-1989.
Din primele situații transmise de la aproximativ 40 de primării din totalul de 76, rezultă că nu există solicitări depuse pe această lege. Dar primăriile din județ au termen să răspundă la această solicitare finalul lunii viitoare.
“La acest moment, în Borșa urmașii evreilor solicită doar eliberarea autorizației de construire gard de împrejmuire pentru cimitirul evreiesc. Mai există un proces în instanță pentru retrocedarea a aproximativ 600 de hectare de pășune alpină în zona Puzdrele. Terenul solicitat este liber de sarcini parțial. Din cate știu eu nu mai există și alte solicitări de retrocedare din partea urmașilor evreilor care au locuit în Borșa”, a spus Sorin Timiș, primarul din Borșa, pentru “Axanews.ro”.
În Poienile de sub Munte, primarul Ștefan Oancea spune că o anume familie de evrei solicită în instanță cateva sute de hectare de pădure în baza Legii 247/2005. Numai că, spune primarul, solicitarea nu a fost depusă în termenul legal prevăzut de lege, iar acum instanța de judecată este cea care va decide ce se întâmplă mai departe.
“Pe Legea 10 la noi nu există depuse solicitări. Avem mi se pare două cazuri pe Legea 247/2005, dar solicitările nu au fost depuse în termenul prevăzut în lege. Acum instanța va decide. Evreii cer pădure, că altceva nu pot cere din Poienile de sub Munte, toată lumea vrea pădure. La noi în comună au fost la un moment dat 1600 de evrei, dar după momentul Auschwitz supraviețuitorii s-au repatriat în Israel. Avem cimitir evreiesc, este îngrădit, avem acum o solicitare pentru eliberarea unui certificat de urbanism pentru a-l îngrădi mai serios, ca să zic așa. Și atenție, solicitările de retrocedare nu au fost făcute de comunitatea evreiască, ci de o familie de evrei”, precizează Ștefan Oancea.
La Sighet, primarul Horia Scubli recunoaște că evreii revendică în special clădiri, pe care le și obțin în cele din urmă.
“Revendică clădiri, foarte multe clădiri și ce este interesant este că și le obțin. Toată zona centrală din Sighet a fost a lor, unele clădiri au fost cumpărate și actualii locatari au fost păstrați și plătesc chirie. Evreii, să nu uităm, au fost populația majoritară în Sighet pană la Holocaust. Pe doi erau ungurii, iar romanii erau abia pe trei. Acum sunt clădiri în Sighet care se renovează, deci au grijă de bunurile lor. Plus că cea mai mare firmă din Sighet are capital evreiesc“, spune Horia Scubli, pentru “Axanews.ro”.
Preluare: axanews.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News