Această titulatură s-a pierdut din acest an, cei de la Administraţia Parcului fiind de părere că nu se schimbă nimic odată cu pierderea titulaturii. „Rezervaţia va fi eliminată din reţeaua rezervaţiilor biosferei. Este doar o diplomă şi nu are impact asupra zonei. Statutul se va pierde. În primul rând, este Parc Naţional şi Sit Natura 2000, care are o serie de avantaje în sensul atragerii fondurilor europene. Rezervaţia Biosferei a fost doar pe hârtie şi nu a adus aproape niciun beneficiu”, a declarat, pentru Glasul Maramureşului, biologul Parcului Naţional, Claudiu Iuşan.

Întrebat fiind dacă pierderea statutului nu va atrage probleme, acesta a dat asigurări că lucrurile nu se vor schimba. „Nu înseamnă că neapărat va fi mai bine, însă nu se schimbă situaţia. Se pierde doar o diplomă. Statutul de parc naţional este mult mai restrictiv decât cel al rezervaţiilor biosferei. Se cam bat cap în cap cele două statuturi. În 1979, la Paris, cele două rezervaţii - Pietrosul din Rodna şi Gemenele din Retezat - au primit statutul de rezervaţie a biosferei pentru unicitatea zonelor respective. În 1995, la Convenţia de la Sevilla, rezervaţia biosferei a primit alt concept, adică trebuia să cuprindă şi comunităţi. La noi, rezervaţia e foarte departe de oraşul Borşa. Ar fi trebuit să ne unim cumva cu Maramureşul, dar pentru aceasta avem nevoie de acceptul tuturor proprietarilor, să vrea, limita parcului să coboare până pe Valea Someşului, să includem comunitatea.

Or, la noi s-a vrut mereu împingerea limitei parcului cât mai sus. Conform Convenţiei de la Sevilla, conceptul de rezervaţie a biosferei înseamnă comuniunea între om şi natură, mai precis omul asigură sustenabilitatea biodiversităţii prin acţiunile lui şi poate exploata resursele regenerabile ale naturii. Din acest motiv, Rodna şi Retezat din România, dar şi alte rezervaţii din lume, nu se mai încadrează în noul concept de rezervaţie a biosferei”, a completat Claudiu Iuşan.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News