Deși a fost afectată mai întâi de criza datoriilor din zona euro iar, mai recent, de turbulențele de pe piețele emergente provocate de criza din Ucraina, România a făcut față turbulențelor din Europa mai bine decât majoritatea țărilor din regiune. Cele mai recente date statistice arată că România a avut cel mai puternic ritm de creștere din Uniunea Europeană, cu o creștere peste așteptări de 3,9% în primele trei luni, după ce în 2013, PIB-ul României a crescut cu 3,5%, iar avansul din 2012 a fost de numai 0,4%.

Ceea ce este cel mai încurajator este faptul că actuala creștere economică a României dă semne de extindere. În timp ce anul trecut creșterea PIB-ului s-a datorat mai ales exporturilor, grație unei recolte bune, ultimele cifre demonstrează că actuala creștere se datorează cererii interne.

Creșterea salariului minim din luna ianuarie a ajutat la stimularea consumului privat, în timp ce producția industrială, mai ales în domeniul producției de automobile, câștigă și ea teren. Cele mai recente date arată că în luna mai salariile au crescut cu 4,4% comparativ cu anul anterior, în timp ce, în luna aprilie, producția industrială a crescut cu 10,9%.

"La nivel general, aceste cifre întăresc speranțele referitoare la o creștere economică solidă în al doilea trimestru, după o creștere anuală de 3,9% în primul trimestru, care s-a datorat în principal producției industriale și exporturilor", se arată în raportul Eurobank.

Banca grecească estimează că pe ansamblul acestui an, PIB-ul României va înregistra un avans de 3%, în condițiile în care anterior miza pe o creștere de 2,7%.
Eurobank nu este singura care și-a îmbunătățit estimările. În iunie, Banca Mondială și-a revizuit și ea în sus prognozele pentru economia României, la 2,8% de la 2,5% anterior. La rândul său, Banca Națională a României a semnalat că va continua cu reducerea dobânzilor, dând astfel de înțeles că redresarea economiei va continua.

Cu toate acestea, autorul articolului din WSJ avertizează că există în continuare unele riscuri. Agravarea crizei din Ucraina a limitat entuziasmul față de economia regiunii. De asemenea, redresarea încă anemică din zona euro ar putea ține pe loc creșterea. În plus, deși cererea internă este în creștere, cheltuielile din sectorul public și investițiile private sunt încă la un nivel scăzut, ceea ce sugerează că România mai are multe de făcut până să se reechilibreze.

Citește și