La finalul reuniunii Consiliului European de Vară din 25-26 iunie, liderii europeni au convenit ca statele membre să preia 40.000 de imigranți veniți în Italia și Grecia prin Marea Mediterană. Președintele Klaus Iohannis afirma că fiecare stat va decide pe bază de voluntariat câți migranți poate primi.

După ce toate propunerile vor fi strânse, se va verifica dacă cifra însumată de acestea acoperă numărul total de 40.000 de migranți. În caz contrar, Iohannis aprecia la vremea respectivă că ar putea fi nevoie de o nouă discuție la nivelul Uniunii Europene pentru a se ajunge la o soluție. Acest mecanism are, însă, un caracter temporar, pe o perioadă de doi ani.

Vicepremierul pentru securitate națională, Gabriel Oprea, a organizat joi o ședință a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, în care s-a decis "analizarea oportunității dezvoltării preventive a infrastructurii necesare pentru creșterea capacității de primire și gestionare a unui număr sporit de imigranți".

"Aceasta în condițiile în care avem la dispoziție, la nivelul întregii țări, șase centre regionale de cazare pentru solicitanții de azil, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri, rata de ocupare a acestora fiind în prezent de aproximativ 20%", a adăugat Oprea.

Conform OG 22/2014 care modifică Legea azilului, Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, "poate propune preluarea de către România a unor refugiați aflați pe teritoriul unor state terțe care au fost recunoscuți potrivit Convenției de la Geneva sau, în baza principiului împărțirii responsabilității între statele membre ale Uniunii Europene, a unor persoane care au primit o formă de protecție într-un stat membru al Uniunii Europene aflat în dificultate. Numărul și condițiile de preluare a acestor persoane se stabilesc prin hotărâre a Guvernului".

Pe de altă parte, România a susținut la nivel oficial că, deși pe subiectul migrației este necesar un răspuns solidar, coordonat și cuprinzător la nivelul Uniunii Europene, trebuie luate totuși în calcul realitățile economice și sociale specifice din statele membre.

Statele membre nu sunt nevoite să gestioneze numai din fonduri proprii problematica imigranților. La nivelul Uniunii Europene există Fondul pentru azil, migrație și integrare, dar România nu are alocate sume prin acest instrument. Bucureștiul beneficiază, însă, până în 2020, de aproape 100.000.000 euro printr-un alt instrument, Fondul pentru securitate internă, pentru ameliorarea capacităților de primire a refugiaților și securitatea frontierelor.

Concret, 61.151.568 euro sunt alocați prin Instrumentul pentru frontiere și vize, iar 37.150.105 euro, prin Instrumentul pentru cooperarea polițienească și gestionarea crizelor. Pe lângă sumele menționate, România mai are la dispoziție și 180.000 euro pentru acțiuni specifice.

De altfel, Klaus Iohannis s-a pronunțat în aprilie și pentru creșterea bugetului agenției europene Frontex, subliniind atunci implicarea României în acțiunile acestei structuri, dar și disponibilitatea de a trimite mai mulți experți în zona Mării Mediterane.

În ceea ce privește cauzele migrației, poziția României este că statele din zona africană, dar și cele arabe au nevoie de un sprijin pe termen lung astfel încât să fie eradicată sărăcia, considerată rădăcina conflictelor din regiunea respectivă.

Conform Agenției europene pentru supravegherea frontierelor Frontex, în iulie au ajuns la granițele Uniunii Europene de trei ori mai mulți imigranți față de aceeași lună a anului trecut, numărul acestora ajungând la 107.500. În iulie 2014 au fost 70.000.

În primele șapte luni din 2015, numărul imigranților a ajuns la 340.000, față de 123.500 în aceeași perioadă a anului 2014, creând o presiune fără precedent asupra autorităților din Italia, Grecia și Ungaria, afirmă Frontex.

Conform ultimelor date oficiale, în Grecia au sosit anul acesta 135.000 de imigranți clandestini, iar în Italia aproape 94.000. Pe ansamblu, cei mai mulți imigranți ilegali vin din Eritreea (circa 25.000 anul acesta), Nigeria (12.000), Somalia, Siria, Gambia și Bangladesh.