„Şi nu ne duce pe noi în ispită şi ne izbăveşte de cel rău. Amin!” este fraza indicată de catolicii francezi drept o traducere eronată a textului care circulă încă din 1966. Este greşit să implorăm mila divină să nu ne ducă în ispită, spun ierarhii, dând ca variantă „Şi nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită.”

În România, prelaţii catolici sunt de acord cu modificarea, dar spun că este nevoie de timp ca să fie adoptată şi la noi în ţară. „Noi deocamdată spunem Tatăl Nostru aşa cum este. Până când se vor aduna episcopii – ei vor decide, consultând preoţii, credincioşii şi specialiştii în limba română”, a spus Cornel Cadar, consilier cultural al Episcopiei Iaşi.

Preoţii ortodocşi sunt mai prudenţi. „Mai degrabă să lăsăm lucrurile aşa cum spune limba şi să explicăm care este înţelesul”, oferă o alternativă Constantin Sturzu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor. „Formula corectă e "nu ne duce pe noi în ispită" - se înţelege şi formula "să nu ne laşi să cădem în această ispită"”, precizează ierarhul.

Credincioşii, fie ei catolici sau ortodocşi, sunt derutaţi de posibila modificare a rugăciunii pe care o murmură la fel de zeci de ani. „Posibil cei necredincioşi să interpreteze încă. Cei care cred e de ajuns doar să creadă”, spune un credincios. „Rugăciunea are un duh al ei. Cel care cunoaşte învăţătura Bisericii înţelege foarte bine la ce se referă şi, ori aşa, ori aşa, este acelaşi lucru. Dumnezeu într-adevăr nu ne duce în ispită, în schimb Dumnezeu îngăduie ispita, ca să ne pună la încercare”, explică o femeie. În plus, „Eu cred că Dumnezeu este pentru toată lumea acelaşi şi că Tatăl Nostru este unic pentru toată lumea.”

Dincolo de disputele stârnite în România, din 22 noiembrie, catolicii din Franţa vor începe să rostească o versiune nouă a rugăciunii „Tatăl Nostru”.

Citește și