"Această statuetă a apărut în tunul sudic al porții sinistra. E o statuetă ce o reprezintă pe zeița Venus, însoțită de Amor, în varianta copil, care este la picioarele ei. Astfel de piese s-au mai găsit la Sucidava, lângă Corabia, la Sarmisegetusa Ulpia Traiana și mai este o piesă găsită la Drobeta. Astea sunt cele reprezentative. Probabil centrul de producție al acestor statui era la Apullum, actuala Alba Iulia. Soldatul căuta într-o formă sau alta prezența feminină, ceea ce e și firesc. O incantație la o astfel de divinitate era binevenită", a declarat, pentru AGERPRES, Horea Pop, șeful Secției de Cercetare din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău.

Potrivit acestuia, în castrul de la Buciumi s-a mai găsit, la cercetările anterioare, din anii `60-`70, o statuetă a lui Venus, din bronz, expusă actualmente la Muzeul Județean.

În mitologia romană, Venus este o divinitate importantă, fiind identificată cu zeitatea grecească Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității. Ea a fost inițial o veche divinitate de origine latină, protectoare a vegetației și a fertilității. Cunoscut și ca Eros în mitologia greacă, Amor este cunoscut ca zeul iubirii în mitologia romană, fiind fiul lui Hermes sau Zeus și a lui Venus, care cu săgețile lui semăna dragostea atât printre zei, cât și în rândul muritorilor.

Arheologii de la Muzeul Județean din Zalău au descoperit, în cadrul actualelor cercetări din castrul de la Buciumi, și alte vestigii romane, cele mai multe dintre ele într-o fostă groapă menajeră care nu fusese explorată în campaniile anterioare de săpături arheologice.

"Această cercetare de la Buciumi a vizat și reinvestigarea și punerea în valoare a Porții Sinistra a castrului (poarta de pe latura stângă n.r.), care are și un pilon median. În turnul de nord al porții am descoperit o groapă menajeră care ține cu siguranță de faza de piatră a acestei porți. Groapa este plină de cenușă și de material arheologic în special ceramic, atât tegular (țigle n.r.) cât și recipiente ceramice. Pe lângă asta au fost descoperite și o monedă din bronz, un opaiț întreg cu firma de execuție Fortis marcată pe el și un fund de vas, cu marca de olar. Au apărut și fragmente de mortaria, vas pentru preparat sosuri, fragmente de oale și de vase de servit masa, străchini, în general veselă care ținea de funcționarea turnului în momentul în care garnizoana romană consuma și arunca de foarte multe ori ceramica care crăpa sau nu mai era uzuală în gropi special amenajate la parterul turnului", a precizat Horea Pop.

Castrul de la Buciumi, județul Sălaj, a fost un puternic punct fortificat în sistemul defensiv al Daciei romane, asigurând apărarea zonei Porolissum, unde se afla un alt castru roman. Ansamblul de piatră a fost construit în anul 114 și a fost sediul Cohortei a II-a Augusta Brittonum. Ambele castre sunt incluse într-un proiect european de reabilitare și punere în valoare implementat de Consiliul Județean Sălaj.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News