Conducerea oraşului Săliştea de Sus avându-l ca devotat susţinător a generoasei idei pe ec. Ştefan Iuga, primarul oraşului, a făcut tot ce i-a stat în putere ca atmosfera manifestării să fie în acord cu peisajul. Adică minunată.

Mi-a fost drag să aud din partea celor invitaţi cuvinte de apreciere pentru asigurarea unui confort material şi intelectual. Academia Română a fost recunoscătoare bunei organizări aşa că Primăria şi primarul Ştefan Iuga au primit Diplome de Excelenţă din partea ei. Acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, a spus să se audă: “Puţini primari sunt atât de vrednici ca Ştefan Iuga. Este curajos şi tenace şi pentru cultură”. Nu uit a spune că profesorul Simion Iuga, arhitectul acestei manifestări de anvergură a primit o Diplomă de Excelenţă din partea Academiei Române, Filiala Cluj.


Prima zi a manifestării a debutat cu un moment solemn: acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al localităţii Săliştea de Sus acad. Emil Burzo şi prof. dr. Vasile Iuga născut în Săliştea de Sus. Un maramureşean autentic. Un amestec de tenacitate şi sensibilitate. Ziua întâi s-a desfăşurat la Pensiunea Seki, ca de fiecare dată primitoare şi atentă cu invitaţii. Au urmat comunicările ştiinţifice susţinute de academicieni, profesori universitari din Bucureşti, Cluj, Baia Mare, profesori şi cercetători din Maramureş. Fiecare lucrare expusă în cele două secţiuni a conţinut idei importante, afirmate în premieră, care au stat sub semnul culturii şi civilizaţiei româneşti.

Se ştie că preţioasele gânduri fac obiectul, în fiecare an, a unui volum coordonat de profesorul Simion Iuga. Şirul comunicărilor a început cu discursul ştiinţific al preşedintelui Academiei Române care a subliniat apăsat rolul Centenarului Marii Uniri în destinul poporului român, proiectele academice care doresc a stârni energiile naţionale. De altfel, Academia Română a tras un semnal de alarmă pentru a face gesturi mature şi trainice pentru ca această Sărbătoare să nu fie copleşită de festivism. Apoi, acad. Emil Burzo, preşedintele Filialei Cluj a Academiei Române a vorbit despre împlinirea a 125 de ani de la prezentarea Memorandului Curţii Imperiale de la Viena, decupând figura aparte a lui Gavril Man de Boiereni.

Mi-a atras atenţia comunicarea acad. Alexandru Surdu “Supravieţuirea prin tradiţie”, o profundă meditaţie asupra acestei lacrimi a trecutului. “Dacă ţi-ai pierdut tradiţia îţi pierzi identitatea. Dacă asculţi muzica şi nu o cânţi înseamnă că ai pierdut-o”, spunea academicianul. Constată diluarea limbii literare. Chiar propune titrarea filmelor care ar putea stopa acest trist fenomen. Evocă blestemul aromânilor. Moda nu este altceva decât stricarea tradiţiei. În ultima vreme, ochiul magic al ideilor curajoase se numeşte Dan Dungaciu.

Ne-a vorbit despre geopolitica Ortodoxiei azi. De la reactivarea Mitropoliei Basarabiei la Sinodul de la Creta. Directorul Institutului de Relaţii Internaţionale “I. C. Brătianu” al Academiei Române a vorbit şi despre criza de neîncredere din România dar şi din Uniunea Europeană. Ni l-a amintit pe Hungtinton care vorbea despre religie ca realitate geopolitică. Este posibilă o civilizaţie ortodoxă? Profesorul ne răspunde: O civilizaţie ortodoxă care s-ar orienta spre Moscova nu este posibilă. Autocefalia nu o face posibilă. Au fost evocate întâlnirea Papei cu Patriarhul Alexei, vizita secretarului de stat al Vaticanului în Rusia. Chiar despre o posibilă întâlnire a Papei cu Patriarhul Rusiei la Moscova. O întrebare la care putem căuta răspunsuri: de ce patriarhii Bisericii Ortodoxe Române nu au trecut niciodată Prutul?

În continuarea acestei idei a fost şi comunicarea conf. univ. dr. Vasile Timiş, despre Sinodul din Creta în contextul provocărilor contemporane. Prof.dr. Vasile Iuga, fiu al localităţii, cu o biografie extrem de complexă despre care Maramureşul ştie foarte puţin, a vorbit despre resorturile şi pericolele populismului. Cel care a trecut de la aeronautică, o nebunie a tinereţii, la consultanţă, crede că România se află într-o schimbare profundă, rapidă şi violentă. Noi, românii, trebuie să ne recăpătăm încrederea în noi înşine, în instituţiile statului. Să avem cheia şi lăcata.

Simpozionul a adăugat o pată de culoare şi o reverberaţie aparte prin întâlnirea cu poeţii maramureşeni, patronată de criticul şi istoricul literar Ion Pop, membru corespondent al Academiei Române. Nu uit a spune că stârnirea acestui eveniment i se datorează profesorului Simion Iuga. Aşa au urcat pe Iza în sus (unii au coborât) scriitorii George Achim, Vasile Igna, Gheorghe Pârja, Echim Vancea, Vasile Muste, Gavril Ciuban, Lucian Perţa. A venit şi vişeuanul din Bucureşti Cosmin Perţa.

Cum aprecia Ion Pop, a fost o întâlnire cu voci reprezentative ale scrisului de sorginte maramureşeană, dar cu un mult mai larg ecou în spaţiul românesc. Prima zi s-a încheiat cu o întâlnire a Asociaţiei Bogdan – Dragoş patronată de Academia Română. Este prima dată când Academia se implică într-un proiect de anvergură în Maramureş. S-a vorbit şi de două statui Bogdan – Dragoş, din Pasul Prislop, date în seama maestrului Valentin Tănase.

Ziua a doua a Simpozionului s-a desfăşurat la Centrul de Documentare şi Informare (o frumoasă realizare sălişteană) şi la Şcoala oraşului. Moderatori universitarul Nicolae Iuga, dr. Ilie Gherheş şi profesorul Simion Iuga. Atmosfera culturală a fost sporită de expoziţia de fotografii a lui Felix Săteanu “Cititor în pietre”, care ne-a propus un alt mod de a privi realitatea imediată. După cum ne-a obişnuit conf. univ. dr. Eduard Nemeth ne-a propus o temă privită în oglindă: dacii între istorie şi pseudo-istorie. A demonstrat, ca un arheolog care se respectă, că inexistenţa dovezilor scrise poate fi completată cu argumente arheologice. Universitarul băimărean, George Achim ne-a adus în atenţie mărturii maramureşene despre Primul Război Mondial. A configurat tema prin doi eroi ai acelui timp: Ilie Lazăr, intelectualul de extracţie rurală din Giuleşti şi Mihai Dan, ţăranul absolut din Apşa răbdând de foame pe front refuzând să mânânce o găină de furat.

Prof.univ.dr. Nicolae Gudea a conferenţiat despre Porolissum, ca focar al creştinismului în Dacia Romană unde s-au descoperit 50 de artefacte creştine. Ne-a spus că noi nu avem un institut de cercetare creştină cum au toate ţările din jurul nostru. Prof. Mihaela – Cristina Gherheş a evocat Protocolul adunării generale a Reuniunii învăţătorilor români greco-catolici din Maramureş care s-a întâmplat la Săliştea de Sus pe 29 mai 1898. Tit Bud, care era îndrumător al învăţământului din Maramureş avea un program de iniţiere a dascălilor de ţară în tainele altoirii (Acorda premii docenţilor, dar şi “singuraticilor poporeni”).

Dr. Adrian Rezeanu, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Lingvistică al Academiei Române a vorbit despre ororile maghiaro-hortyste din Maramureş şi Ţara Oaşului. Dr. Adelina

Emilia Mihali ne-a prezentat comunicarea despre numele de familie din Maramureş provenite de la nume de plante şi animale. Dr. Dumitru Laşonţi, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară a Filialei din Cluj-Napoca al Academiei Române, ne-a prezentat câteva note de toponimie maramureşeană. O temă incitantă din vechimea Maramureşului a prezentat dr. Ilie Gherheş care întreabă: a cui a fost şi a cui a rămas Cuhea Voievodală? Chiar a purces la o necesară limpezire istorică.

Prof. Simion Iuga, cel aplecat asupra vieţii culturale din Săliştea de Sus a evocat profilul lui Grigore Vlad de Săliştea, o viaţă dedicată sportului maramureşean. Cel care a explicat nodul dacic, dr. Ioan Marchiş, a desluşit câteva detalii din simbolurile arhetipale ale Maramureşului. Cercetătorul, cunoscutul folclorist Pamfil Bilţiu a sugerat că obiceiurile mai au permanenţă şi continuitate.

Dr. Cătălin Bobb a decupat forme ale neantului din etica antologică a lui Mihai Şora. O prezenţă insolită la Săliştea de Sus este doamna Jennifer Ament-Nemeth (soţia lui Eduard) născută în Dakota de Sud, în inima teritoriului amerindienilor Siux. Stabilită în România, a amintit despre relaţia guvernului federal cu indienii Siux. Dr. Victor Bârsan, fost ambasador al României la Chişinău a prezentat figuri de mari fizicieni şi matematicieni tansilvăneni.

Dr. Timur Chiş s-a arătat preocupat de reţelele de transport de ţiţei şi gaze în contextul actual al intregrării europene. O temă de mare actualitate a abordat Daniela Dunca având o perspectivă pragmatică asu­pra discursului identitar. Bianca Iuga a cercetat familia nobilă Iuga de Sălişte în secolele XIV – XVIII. Tot de neamurile din Ţara Maramureşului a scris şi dr. Ion Petrovai luând în atenţie chiar neamul lui. Muzeograful Vasile Chiş a descoperit un crater vulcanic în dealurile Maramureşului, dealul Cetăţeaua din Săliştea de Sus. Universitarul Nicolae Iuga, fiu al locului, coagulator al manifestării ne-a prezentat un fenomen electoral: cum au decurs alegerile din noiembrie 1946 la Săliştea de Sus. Am mai aflat, într-o discuţie, că profesorul Dumitru Chiş lucrează la o istorie a Şcolii din Săliştea de Sus.

Fiind legat cu sufletul şi prietenia de această manifestare pot spune cu detaşare că şi în acest an nivelul ştiinţific a fost ridicat, temele interesante. Spiritul academic, adică rigoare şi profunzime, a fost prezent la Săliştea de Sus. Mulţumim tuturor. De la Primărie la Academie. Am trăit din plin bucuria unui banchet spiritual. Ne vedem la anul viitor!

Citește și