Biserica Romano-Catolică este nu numai denominația creștină, ci și confesiunea cu cei mai mulți aderenți din lume. Este cea mai timpurie Biserică Creștină și se consideră urmașa de drept a Bisericii Apostolice, formată din apostolii lui Iisus Hristos.
Inițial, Biserica Creștină ocupa tot teritoriul Imperiului Roman (din Spania până în Siria). După Marea Schismă dintre Est și Vest din anul 1054, datorată rivalităților dintre Patriarhul Romei și cel al Constantinopolului, au apărut două biserici separate, Biserica Romano-Catolică în vest, condusă de Patriarhul Romei (Papa) și Biserica Ortodoxă Răsăriteană în est, condusă de Patriarhul Constantinopolului (Patriarhul Ecumenic).
Numărul total, teoretic, în lume, al catolicilor, dacă se consideră a fi catolici toți cei botezați în această credință, este mai mare de un miliard, concentrându-se în special în Europa și America. În Europa, cei botezați catolici sunt majoritari în următoarele țări: Andorra, Austria, Belgia, Croația, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Monaco, Polonia, Portugalia, San Marino, Slovacia, Slovenia și Spania. În Germania, Republica Cehă, Țările de Jos, Elveția și Irlanda de Nord, sunt, la număr, similari cu protestanții. Tările Americii Latine sunt majoritar catolice. Potrivit datelor recensământului oficial din 2002, numărul romano-catolicilor din România era de 1.028.401 de persoane. Potrivit recensământului intern al Bisericii Catolice, numărul romano-catolicilor ar fi mai mare cu aproximativ 100.000 de persoane.
Sarbatoarea Paștilor poate fi asociata cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Din anul 1054, cand s-a produs Marea Schisma a Bisericii crestine, Paștile se sarbatoresc, cu unele exceptii, intotdeauna la date diferite la catolici si ortodocsi. Diferenta mai mare de o saptamana intre sarbatori nu exista, insa modul de calculare a datei Paștilor difera. Incepand din anul 1582, Biserica Catolica si cea Ortodoxa folosesc calendare diferite. Biserica Catolica se ghideaza dupa calendarul Gregorian, in timp ce Biserica Ortodoxa au pastrat calendarul Iulian.
Catolicii calculeaza data Paștilor bazandu-se pe luna plina ecleziastica, calculata pe baza unor tabele oranduite de biserica si se bazeaza pe o data fixa pentru echinoctiul de primavara. In opozitie, credinciosii de confesiune ortodoxa sunt ghidati de luna plina astronomica , calculata pe baza datelor astronomice si data reala - tot din punct de vedere astronomic - a echinoctiului de primavara.
În țările catolice au loc procesiuni care evocă lumea antică din vremea lui Iisus. Actori în costumele personajelor biblice străbat în tăcere, la lumina faclelor, străzile centrale, într-o procesiune ce evocă Drumul Crucii. În Săptămâna Mare, catolicii au propriul lor ritual. La slujba religioasă, participarea este obligatorie. Se cântă imnuri, se pun întrebări şi se citesc pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practică "procesiunea", înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.
Sâmbătă, înainte de Înviere, se obişnuieşte sfinţirea unui coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin. Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban (simboluri ale sănătăţii şi belşugului). Duminică, vine Iepuraşul care aduce daruri pentru copii. Cei mici primesc hăinuţe noi pe care le poartă în ziua de Paşti.
Paștile reprezinta cea mai importanta sarbatoare crestina a anului, pentru prima data fiind sarbatorite in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Paștile, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia.
In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intai nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor nu a murit nimeni, pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sangele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu. Si iata de ce se pastreaza in traditia crestina, catolica si ortodoxa, sacrificarea mielului la Paști.
Stropitul isi are originea in Germania, iar majoritatea romanilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La inceput, stropitul se facea cu apa, ulterior a fost folosit prafumul. Apa este simbolul purificarii inca din precrestinism, si pentru faptul ca apa provine din fantani, a aparut impodobitul cu oua a fantanilor din satele populate de nemti. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanica in amintirea zeitei fertilitatii si a primaverii. Aceasta zeita se numea "Ostera", denumire din care provine si "Ostern" – Paști.
Paştile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştilor marchează începutul anului ecleziastic creştin.