Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, este sărbătorit de Biserică în 1 ianuarie. Este un nume important în istoria creștinismului.
Este primul ierarh care a întemeiat, pe lângă biserici, aziluri şi spitale pentru săraci.
Se spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou.
Sfântul Vasile este considerat ocrotitorul săracilor și păzitor de duhuri rele.
Tradiții și obiceiuri
Se spune că în noaptea de Sfântul Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă.
De Sfântul Vasile, există obiceiul de a ura. Se spune că s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi. I-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou.
Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune.
În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare şi ca „mare beţiv”. Stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri.
Moliftele Sf. Vasile, considerată una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare, sunt citite în cazul demonizaţilor sau pentru cei care au nevoie de aceste rugăciuni.
Dezlegarea anului: tinerii colindă pe străzi și fac zgomot. Astfel alungă spiritele rele, seceta și dăunătorii recoltei.
Feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: „Slobozim căşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”.
Aflarea alesului: În unele zone rurale, fetele nemăritate construiesc punți din două crenguțe de măr dulce. Pun busuioc, o pară de argint cu fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele. Dacă puntea este plină de brumă, se spune că fata se va căsători cu un bărbat bogat. În caz contrar, soțul ei va fi sărac.
Fetele nemăritate se duc în grajd sau în cocină, lovesc vaca sau porcul cu piciorul şi spun „anul acesta“ sau „anul viitor“. Dacă porcul guiţă, ori vaca se mişcă de la prima strigare, fata se va mărita în următoarele luni. În cazul în care se mişcă la vreuna din următoarele strigări, fata se va căsători peste unul sau peste doi ani.
1 ianuarie - Sorcova
Copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuţi, urându-le viaţă lungă, sănătate şi prosperitate.
Sorcova era confecţionată, la început, dintr-una sau mai multe ramuri de pomi fructiferi sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit din ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie).
Apoi, sorcova a început să fie confecţionată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală şi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataşat un clopoţel.
Astăzi, sorcova este făcută din hârtie colorată şi flori artificiale. După terminarea colindatului, Sorcova se păstrează peste an, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.
Sfântul Vasile. Superstiții din prima zi a anului
Se spune că aşa cum este musafirul din această zi, bogat sau sărac, așa va fi tot anul. Ar fi bine ca prima persoană care vă intră în casă să fie bărbat. Sau o persoană brunetă.
- de Anul Nou se înnoiesc toate; pune-ți un gând bun
- se spune că ar fi bine să bei vin; pentru sănătate în noul an
- pentru spor la lucru în noul an, pe nemâncate, fiecare ia unealta cu care muncește; o învârte de trei ori
- pentru belșug în familie: se fierbe în oală un cap de porc
- pentru noroc: să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac
- dacă dormi de Sfântul Vasile, se crede că riști să fii leneș tot anul
- aşa cum este ziua de Anul Nou aşa va fi tot anul; dacă e zăpadă și pe ea se văd steluțe, vor fi multe cununii; dacă ninge, - anul va fi îmbelşugat; dacă este senin și ger, oamenii vor fi sănătoşi tot anul
Preluare: Alba24.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News