În interviul din care reproducem aici un scurt fragment, doamna deputat Olena Papuga face unele considerații critice despre Legea privind utilizarea limbii oficiale de stat în Ucraina, adoptată de către Parlamentul de la Kiev în urmă cu un an, pe 25 aprilie 2019, lege care desființează dreptul minorităților naționale din Ucraina – ruși, români, maghiari, ruteni – la învățământul în limba maternă.

Redăm mai jos un fragment din interviu:

Rep. - Vă rog să-mi spuneți acum, când președintele Ucrainei a devenit Zelenski, ce se întâmplă cu rutenii, le va fi mai bine sau mai rău în Zakarpatia?

O.P. - Eu personal cred că rutenii din Zakarpatia sunt destul de inactivi, nu văd acea forță motrice decât în diversele organizații pe care le au, dar nu cred că acestea sunt o forță care se poate prezenta în fața statului ucrainean ca o forță puternică, care luptă pentru mai bine și pentru o poziție mai bună a rutenilor. După părerea mea, mai întâi rutenii din Zakarpatia ar trebui să creeze o nouă putere, poate chiar o organizație politică, chiar dacă probabil le este frică, nu ar trebui să accepte pur și simplu că nu sunt recunoscuți și că este mai bine să nu fie recunoscuți decât să-i persecute, poate încă poartă acel sindrom al comunismului, astfel încât oamenii sunt cu adevărat speriați. Cred că tinerii, intelectualii ruteni ar trebui să fie cumva eliberați și să se prezinte ca un singur popor în fața guvernului de la Kiev. Cred că, cu o oarecare presiune și cu o idee bună, ar trebui să meargă la Zelenski și să-i spună tot ce îi deranjează pe ruteni, și nu doar să stea la Ujgorod și să vorbească despre cum nu sunt recunoscuți, ci trebuie să bată la ușa Kievului. La fel cum cred că rutenii din Zakarpatia, și din alte țări, au cu toții probleme ca și noi, trebuie să comunicăm cât mai mult cu parlamentarii europeni, pentru că Consiliul Europei este în continuare adresa la care trebuie să sesizăm ce ne deranjează și ce drepturi nu avem. De asemenea, cred că limba rutenilor și comunitatea ruteană din Ucraina nu este recunoscută ca o comunitate națională și, cu siguranță, la recensământul din 2021 rutenii nu vor avea posibilitatea să se declare ruteni. Rutenii ar trebui să meargă încă de pe acum la comunitatea internațională, ar fi trebuit să meargă deja la Kiev și să ceară ca pe listă să apară și minoritatea ruteană, pentru ca oamenii să aibă posibilitatea să se declare ruteni.

Rep. - Credeți că Zelenski va recunoaște rutenii?

O.P. - Într-un fel, am mai multe speranțe de la Zelenski, decât am avut de la președinții anteriori. Nu știu de ce, poate pentru că are o energie diferită, este tânăr, după părerea mea, nu are acea energie veche, distrugătoare, este pro-european. Cred că dacă intelectualii ruteni vot bate la ușa lui, ei trebuie să explice situația, atât din perspectvă istorică cât și prin raportare la prezent. Dacă la ușa lui Zelenski bat oameni buni, cu idei bune și nu doar o dată, ci poate de 10 ori, atunci, sper, că se poate întâmpla ceva.

Rep. - Această lege privind limbile maghiarilor, rutenilor, ce probleme ridică comunităților rutene și maghiare?

O.P. - Cred că în această lege există o împărțire pe limbi naționale ale minorităților naționale care sunt slovaca, ucraineana. Rutenii nu sunt menționați deloc, cred că aici ar fi trebuit rutenii să se zbată. Rutenii sunt un popor cu rădăcini vechi și adânci pe teritoriul de astăzi al Ucrainei, dar de fapt sunt un popor fără drepturi, nu sunt o minoritate națională în Ucraina, deși fac parte din Ucraina și cred că este complet nefiresc să nu fie menționați deloc ca minoritate națională. Astfel, rutenii nu pot avea școli sau ziare, nu pot avea nimic, ceea ce, în opinia mea, este o tragedie. Așadar, dacă Poroshenko nu i-a menționat în lege, ar fi trebuit să găsească printre reprezentanții de la Kiev ruteni, care să facă propunei de modificăre a legii și atunci acele modificări ale legii vor fi cumva împinse către noul președinte, pentru că multe depind de noul președinte. Maghiarii au o poziție diferită, au o țară de origine, care se află în UE, care este destul de bine cotată în UE, la fel ca și Slovacia, de exemplu, totul depinde de cine se află în spatele tău. Nu există nimeni în spatele rutenilor din Ucraina.

Rep. - Și de ce Slovacia nu se află în spatele rutenilor?

O.P. - Nu este în interesul nimănui să sprijine un alt popor dacă au propriul său popor, aceasta este părerea mea, este important pentru guvernul slovac să sprijine slovacii din Serbia, iar rutenii sunt considerați o minoritate națională slovacă.

Rep. - Cum să-i protejezi pe rutenii în Ucraina?

O.P. - Este politica fiecărui stat, cred că nu este în interesul niciunui stat să-i protejeze.

Rep. - Maghiarii sunt amenințați de această lege?

O.P. - Nu sunt amenințați, deoarece legea cu privire la limbile din Ucraina a distrus fiecare limbă, a distrus fiecare minoritate națională, cred că maghiarii nu sunt mulțumiți de acest lucru, nici slovacii, dar, cu timpul, către Ucraina vor veni presiuni din UE și poate de la unele țări aderente și se poate întâmpla curând, nu acum, dar în câțiva ani, atât Slovacia, cât și Ungaria vor șantaja cumva Ucraina prin intermediul instituțiilor europene pentru a le oferi drepturi mai mari.

Rep. - Relațiile dintre Ucraina și Rusia vor fi mai bune cu Zelenski?

O.P. - Nu cred. Nu știu, cred că va fi la fel ca înainte. Pentru că sunt mulți naționaliști acum în Ucraina și nu le vor da nimic rutenilor.

Citește și

loading...