Curtea de Apel București a admis apelul declarat de Parchet și a mărit pedeapsa aplicată lui Vîntu de la șase ani și patru luni, cât primise la Tribunalul București în februarie 2015, la opt ani închisoare.

În schimb, instanța a dispus achitarea lui Sorin Ovidiu Vîntu pentru infracțiunea de delapidare.

CAB a mai decis confiscarea specială de la Vîntu a sumelor de 13.740.363 lei (5.529.321 dolari) și 7.289.406 dolari, în echivalentul în lei la cursul BNR, fiind menținut sechestrul asigurător până la concurența acestor sume.

Decizia este definitivă.

În prezent, Vîntu se află în închisoare, unde execută o pedeapsă de șase ani și două luni, primită într-un alt dosar legat de falimentarea companiei Petromservice.

Pe 24 septembrie 2012, Vîntu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani și instigare la delapidare în dosarul prăbușirii Fondul Național de Investiții (FNI).

Acest dosar a avut ca fundament de plecare cercetările efectuate de organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Național de Investiții, Banca Agricolă (BA), Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) și Banca Română de Scont (BRS).

Procurorii susțin că, în urma analizei asupra actelor de urmărire penală efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive, s-au stabilit punctele de convergență, care se situează pe următoarele paliere: activitățile ilicite au fost derulate prin intermediul societăților comerciale membre ale Grupului "Gelsor" (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), deținute și administrate, prin persoane interpuse, de Sorin Ovidiu Vîntu.

Parchetul mai arăta că analiza actelor acestor dosare a evidențiat că faptele au fost cercetate în dosare separate, ceea ce a condus "la ignorarea aspectelor temporale și de cauzalitate ale acestora, precum și a congruențelor evidente între modalitățile de acțiune și persoanele învinuite/inculpate".

De asemenea, s-a evidențiat faptul că obiectul cercetărilor s-a limitat la palierul administrativ al Grupului Gelsor, "fără o contextualizare a acțiunilor/inacțiunilor celor în cauză, ignorând cronologia faptelor și beneficiarul final al fondurilor financiare obținute în mod ilicit, prin fragmentarea succesivă a dosarelor și neevidențierea atribuțiilor decizionale exercitate de către Vîntu".

Probele administrate în cauză au relevat că Sorin Ovidiu Vîntu, în perioada premergătoare prăbușirii FNI, decembrie 1999 — martie 2000, l-a determinat cu intenție pe Nicolae Popa, care avea calitatea de președinte-director general la SC Gelsor SA și director executiv la SC SOV Invest SA, să delapideze din patrimoniul FNI sumele de 112.289.316.546 lei și diferența de 25.114.313.560 lei, rezultată din creșterea în timp, nereală, a valorii unității de fond, ceea ce întrunește elementele constitutive ale instigării la infracțiunea de delapidare.

Parchetul General arăta că Vîntu a acționat cu intenție directă calificată prin scop, sumele de bani delapidate fiind folosite în interesul său, intenția acestuia rezultând din derularea temporală a faptelor, dar și din acțiunile sale.

Astfel, după ce la data de 10 decembrie 1999 în carnetul de investitor al lui Nicolae Popa au fost subscrise 1.758.461 unități de fond pentru o sumă de 117.289.348.700 lei corespunzătoare unei valori a unității de fond de 66.700 lei, în contul acestor subscrieri s-a depus în numerar suma de 5.000.032.100 lei, echivalentul a 74.963 unități de fond.

Restul de subscrieri în număr de 1.683.498 unități de fond, în sumă de 112.289.316.546 lei, nu se regăsesc ca fiind încasate.

Sumele de bani răscumpărate de pe carnetul de investitor respectiv au fost utilizate în întregime de Vîntu pentru achiziționare de imobile, retrageri de numerar sau pentru activitățile curente ale societăților aflate în coordonarea sa, deși acesta cunoștea faptul că nu a subscris sumele necesare pe acest carnet în vederea răscumpărării, indicau procurorii.

Probele administrate au evidențiat că în data de 16 decembrie 1999 se răscumpără un număr de 108.585 unități de fond, în valoare de 7.400.067.750 lei, contravaloarea acestora fiind virată în contul lui Vîntu.

Tot pe 16 decembrie 1999, din contul lui Vîntu se fac două plăți, reprezentând 6 miliarde lei, respectiv 1.343.775.000 lei.

În data de 22 decembrie 1999 se răscumpără un număr de 146.735 unități de fond (în valoare de 9.999.990.250 lei) și 40.352 unități de fond (în valoare de 2.749.988.800 lei), contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la PATER SA pe numele lui Vîntu.

De asemenea, pe 1 februarie 2000 se răscumpără un număr de 260.545 unități de fond, în valoare de 20.004.645.100 lei contravaloarea acestora fiind virată în contul deschis la BRS-SMB pe numele SC Gelsor SA (acționar majoritar al societății la acea dată era Sorin Ovidiu Vîntu — 93%). În aceeași zi, din acest cont se face un virament de aceeași valoare în contul lui Vîntu.

Operațiuni similiare au loc pe 2 februarie 2000 (se răscumpără un număr de 260.425 unități de fond, în valoare de 19.995.431.500 lei), 24 februarie 2000 (se răscumpără 795.205 unități de fond, în valoare de 65.000.056.700 lei), 1 martie 2000 (se răscumpără 603.545 unități de fond, în valoare de 50.377.901.150 lei), 3 martie 2000 (se răscumpără 599.943 unități de fond, în valoare de 50.077.242.210 lei), toți acești bani fiind virați în conturile lui Vîntu.

citeste articolul complet pe AGERPRES

Citește și

loading...