Potrivit studiului, în ultimii ani, în România, numărul respondenților care au participat la cel puțin un spectacol de teatru, operă sau muzică clasică înregistrează o creștere constantă, cea mai mare parte a acestor spectatori vizionând însă un număr foarte mic de spectacole dintr-un gen restrâns și fără să dezvolte un interes pentru actul artistic.

La nivelul tuturor artelor spectacolului, creșterea numărului total al spectatorilor s-a realizat concomitent cu reducerea procentului spectatorilor fideli, ceea ce duce la concluzia că în sălile de spectacol au apărut publicuri noi, din alte categorii de consumatori, evidențiază sursa citată.

Barometrul relevă că spectatorii tineri, cu vârsta mai mică de 35 de ani, reprezintă o parte importantă a publicului artelor spectacolului (aproximativ 40%, pentru toate subdomeniile). În același timp, peisajul artelor spectaculare nu pare să includă o preocupare pentru categoriile de vârstă la care se formează obiceiurile de consum, și anume 14-18 ani, întrucât din analize nu există dimensionată nicio ofertă explicită pentru aceste categorii.

"În mod surprinzător, cea mai mare parte a persoanelor tinere care au vizionat cel puțin un spectacol de teatru în 2014 provin din familii cu un venit mai mic de 1.250 lei lunar (adică jumătate din venitul mediu al gospodăriilor din România), lucru ce demontează mitul conform căruia artele spectacolului sunt rezervate persoanelor cu un venit ridicat", relevă documentul citat.

Totodată, studiul evidențiază că pentru toate grupele de vârstă frecvența participării la spectacole de filarmonică și consumul de cărți de la biblioteci înregistrează cele mai scăzute procente în raport cu alte activități de consum cultural. Astfel, activitățile pentru care optează populația generală o dată la câteva luni pot fi redate în următoarea ordine: cei mai mulți respondenți preferă sărbătorile locale (27,2%), apoi excursiile (21,5%), festivalurile de muzică/ film/ teatru (19,5%), spectacolele de divertisment/muzică (18%), frecventarea mallurilor (17,8%), plimbările prin parcuri (16,7%) și vizitarea muzeelor (15,8%).

Publicație a Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, "Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global și local" oferă, conform INCFC, informații despre dinamica valorilor și practicilor din societatea românească de astăzi, despre modul în care populația se raportează la sectorul cultural, devenind un instrument esențial în dezvoltarea strategiilor locale și regionale.


Preluare: AgerPres

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și