Simpozion Naţional “Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş” (ediţia a VII-a)În acest an, pentru a şaptea oară, la Săliştea de Sus, a avut loc Simpozionul naţional „Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş”.
Pentru cei care nu au fost de faţă, manifestarea de pe Valea Izei li se poate părea o simplă întâlnire de vară. Cei care au fost prezenţi (13-14 august), au putut constata că a fost un simpozion care a împletit fericit spiritul academic cu cel al lucrului care stă acum sub sintagma lansată de acad. Al. Surdu – Spiritul Săliştei. Şi aşa să rămână. Mi s-a părut ediţia cea mai bună valoric. Dată de participanţi. Care au fost: prof. univ. dr. Emil Constantinescu, preşedinte al României (1996-2000), acad. Valentin I. Vlad, preşedintele Academiei Române, acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Emil Burzo, preşedintele Filialei Cluj a Academiei Române, prof. univ. dr. Daniel David, dr. Vasile Iuga (Bucureşti), prof. univ. dr. Vasile Frăţilă (Timişoara), dr. Nicolae Iuga, universitari din Cluj, Arad, Baia Mare. Profesori, muzeografi, istorici, scriitori.
Contribuţia Maramureşului a fost importantă. În această pagină voi încerca să reconstitui atmosfera primei zile. Lucrurile s-au desfăşurat la Pensiunea Seky (Ioan Iuga) care a oferit condiţii adecvate pentru asemenea manifestare. Organizatorul, prof. Simion Iuga, şi primarul ec. Ştefan Iuga, au vegheat la buna desfăşurare.
• IEŞIREA din Labirint. Profesorul Emil Constantinescu a deschis lucrările Simpozionului cu o comunicare cu subiect incitant, „Ieşirea din labirint. Un proiect naţional pentru România secolului 21″. Şi-a amintit că primul drum în Maramureş l-a făcut în anul 1962, ca student. Apoi a fost de nenumărate ori. Inclusiv în campania electorală când a făcut un popas şi la Săliştea de Sus. La bunul său prieten, Mihai Iuga (vecin în Bucureşti). A făcut un calcul şi ne-a spus că mai bine de doi ani din viaţa dumisale i-a petrecut în Maramureş. Lucrarea mi s-a părut bine închegată. Cu întrebări dar şi cu soluţii. Un fel de raport asupra stării naţiunii.
Încercând să găsească un cuvânt care să poată defini cel mai bine societatea românească contemporană, crede că acesta ar fi confuzia. Mai precis, confuzia valorilor şi implicit a criteriilor de evaluare în toate domeniile. A pornit de la ideea că marile mituri supravieţuiesc perioadelor istorice. S-a întors la Tezeu (cel al lui Gide) şi s-a oprit la episodul Labirintului, în care locul central îl ocupă Dedal, cărturar, constructor, inginer mecanic şi chimist. Apoi povestea lui Icar care crede că singura ieşire este prin cer. Privind societatea românească – spune profesorul Constantinescu – ne putem întreba care sunt coordonatele psihologice care fac ca tot mai mulţi oameni din jurul nostru să creadă că sunt într-un labirint din care nu pot ieşi?
Fostul preşedinte al României conturează imperativul unui proiect naţional, consensul asupra strategiei de dezvoltare, recâştigarea respectului pentru elite. Domnul Constantinescu crede că Proiectul Naţional al României secolului 21 poate fi pilonul unei solidarităţi bazate pe respectul de sine, al unui puternic sentiment al demnităţii naţionale faţă de care nu putem fi credibili în lumea de astăzi. Încercăm să punem la dispoziţia cititorilor textul întreg al comunicării.
• Acad. Valentin I. Vlad, preşedintele Academiei Române, a conferenţiat despre legătura dintre Lumină, fizică şi spiritualitate. Fiind în Anul Internaţional al Luminii, a pornit de la cunoscutul vers blagian – „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, trecând cu demonstraţii prin fizica cuantică şi spirit. A accentuat, cum a făcut-o în mai multe rânduri în Maramureş, că este nevoie să avem lângă inimă promovarea interesului naţional. Să ne preţuim avuţiile solului şi subsolului. „Cum este posibil ca un metru pătrat de pământ să fie cât o sticlă de apă minerală?”, se întreba preşedintele. A subliniat că Academia Română este preocupată de soarta ţării. În acest sens a elaborat o viziune naţională pe 20 de ani. Primul
volum a fost prezentat la Săliştea de Sus.
• Acad. Alexandru Surdu ne-a vorbit despre „Ondulaţiunea universală şi spiritul românesc”. Primul care a scris despre sufletul românesc a fost Lucian Blaga. A dezvoltat o idee adecvată despre spiritul locului. Dacă avem un anumit sentiment faţă de mediul înconjurător, avem şi o conştiinţă a locului. Ne-a amintit că credinţele nu sunt lipsite de oarecare temei. Apoi sentimentul pământului. Suntem botezaţi cu pământ (terani – ţărani). Crede domnul academician că în toată istoria, românii nu au făcut nimănui un rău. Alţii ne-au frânt. Dacă arborii îi duci dintr-un loc în altul nu se simt bine. Tot aşa şi oamenii. Marile personalităţi adună energie şi o redau în opera de creaţie. Au fost aduse ca argumente idei din opera lui Blaga, Noica, Conta şi Odobleja. La Săliştea de Sus au vorbit unii cu alţii, adică s-au simţit bine. Şi-au descoperit sufletul.
• Dr. Vasile Iuga, săliştean de obârşie, cu o biografie extrem de complexă. A terminat Facultatea de Aeronautică la Bucureşti. A contribuit la realizarea unui avion românesc, Rombac, 1983, primul zbor. Acum activează în domeniul consultanţei. Ne-a vorbit despre reconectarea României care se află într-o schimbare profundă, rapidă şi violentă. Este nevoie să ne regăsim cât de repede. Să reconectăm România la lume. Simpozionul de la Săliştea de Sus ţine vie flacăra spiritului maramureşean. Se aude şi în ţară.
• Acad. Emil Burzo, preşedintele Filialei Cluj a Academiei Române, ne-a prezentat o comunicare extrem de bine documentată despre rolul şcolilor confesionale în dezvoltarea intelectualităţii maramureşene.
• Lansarea cărţii „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală” (Editura Polirom, Iaşi, 2015), a produs vii comentarii. Autorul ei, prof. univ. dr. Daniel David, de la Universitatea Babeş-Bolyai a vorbit despre contextul ştiinţific al monografiei. Despre carte s-au exprimat universitarii Alexandru Baumgarten şi Nicolae Iuga. Autorul crede că inamicul cel mai mare al românilor este neîncrederea în oameni. Volumul este un manifest al psihologiei româneşti moderne care are la bază o cercetare derulată pe timp de un deceniu. Întrebări: „Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” Întrebări esenţiale pentru fiecare persoană, cât şi pentru întreaga societate românească. O carte de mare actualitate!
• Conf. univ. dr. Vasile Timiş a prezentat volumul lui Nicolae Iuga, „Despre istoria marilor idei etice şi pedagogice”. Dr. Ion M. Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Apşa de Jos, a prezentat un document energic despre relaţiile dintre comunităţile româneşti din Ucraina şi Ţara Mamă (voi reveni pe acest subiect).
Domnul Ion Piso, în numele Centrului documentar-expoziţional al nobililor maramureşeni de origine română de la Vişeu de Sus, a făcut invitaţie la un colocviu (11-12 septembrie) despre rolul nobilului român din Maramureş în viaţa Evului Mediu.
• Ziua întâi s-a încheiat cu un medalion Ion Iuga, moderat de cel care a scris această pagină. Au vorbit Gavril Ciuban, Ion Petrovai, Echim Vancea, Vasile Muste, Mihai Dăncuş, Simion Iuga. A fost prezent şi fiul poetului, Dragoş-Bogdan Iuga, un apreciat regizor. Mai mult în străinătate decât în ţară. Şi a fost ziua întâi. Despre ziua a doua, cu alt prilej.
Preluare: graiul.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News