La Roszke, devenit punctul de tranzit al cvasitotalității migranților care intră în Ungaria, 15 polițiști unguri le-au împiedicat luni trecerea în timp ce alți agenți instalau un gard de sârmă ghimpată, în ajunul aplicării noilor dispoziții împotriva imigranților ale Budapestei.

"Am auzit că ungurii vor să-și închidă frontiera, dar ni s-a spus că asta se va petrece marți", s-a mirat Hassan, un sirian de vreo 30 de ani, în mijlocul altor migranți înlăcrimați.

La doi kilometri spre vest, un post de frontieră oficial lăsa să treacă câte puțin migranți autorizați oficial să intre în Ungaria. Sute dintre ei rămăseseră blocați în partea sârbă la lăsarea nopții.

În cursul serii, cele 28 de state membre ale UE, reunite de urgență la Bruxelles, nu au reușit să ajungă la un acord asupra repartizării obligatorii a 120.000 de refugiați, solicitată săptămâna trecută de Comisia Europeană pentru a face față uneia dintre cele mai grave crize migratorii în Europa după 1945.

Desigur, "o mare majoritate a statelor s-au angajat în principiu asupra unei relocalizări" a celor 120.000 de refugiați, "dar nu toată lumea este pentru moment de aceeași parte", a recunoscut ministrul luxemburghez al afacerilor externe Jean Asselborn. Potrivit ministrului francez de interne, Bernard Cazeneuve, "un anumit număr de țări nu vor să adere la acest proces de solidaritate", între care țările grupului de la Vishegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia).

Statele membre au confirmat în schimb că își vor repartiza primirea a circa 40.000 de refugiați, așa cum se prevăzuse încă la sfârșitul lunii iulie.

Italia și Grecia au acceptat să instituie la frontierele lor centre de primire în care să fie înregistrați migranții la sosirea lor în Europa și să constate dacă aceștia au drept de azil sau sunt migranți ilegali.

ONG Amnesty International și-a exprimat dezolarea că "reprezentanții UE au eșuat o dată în plus să răspundă crizei", estimând că trebuie "regândite complet condițiile de azil în UE și nu ridicate noi bariere și cu atât mai puțin să se ajungă la ciondăneli pe cote".

Această reuniune decepționantă la Bruxelles a avut ca fundal restabilirea controalelor la frontierele germane și austriece, o suspendare de fapt a liberei circulații garantate prin acordurile de la Schengen în Europa.

Devenit în câteva săptămâni Țara Făgăduinței pentru refugiați din ce în ce mai numeroși, Berlinul și-a justificat decizia prin inactivitatea UE, asigurând totodată că restabilirea controalelor nu înseamnă că Germania își închide frontierele solicitanților de azil și refugiaților. Răsucirea cancelarului Angela Merkel, confruntată cu probleme logistice și cu nemulțumirea taberei sale politice, a survenit după doar câteva zile de când ea pledase pentru o primire a refugiaților fără a le limita numărul.

La frontiera germano-austriacă, pe podul care leagă Freilassing de Salzburg, reluarea controalelor a provocat ambuteiaje monstruoase din cauza controlării pașapoartelor și vehiculelor, refugiații fiind orientați spre centrele de primire.

Munchen (în sudul Germaniei) este aproape de saturație, cu 63.000 de refugiați sosiți în două săptămâni. Încă aproximativ o mie de refugiați veniți prin Austria au intrat în Germania luni, potrivit poliției din Freilassing.

Decizia Berlinului a făcut imediat emuli printre țările est-europene — Slovacia și Republica Cehă — care resping de săptămâni ideea cotelor de repartiție.

Polonia s-a declarat de asemenea pregătită, în caz de amenințare la adresa securității sale, să restabilească controale la frontiere.

Viena a decis și ea să desfășoare militari la frontiera austriaco-ungară, unde fluxul de migranți a luat proporții fără precedent.

La frontiera între Grecia și Macedonia, poliția a semnalat totuși o acalmie relativă: 5.000 de migranți luni, față de 10.000 în zilele precedente.

Luni, Înaltul comisariat al ONU pentru refugiați a avertizat împotriva unui vid juridic cu care se confruntă refugiații în Europa și a subliniat urgența unui răspuns global european.

Marea Britanie — care, ca și Danemarca și Irlanda, dispune de o opțiune de retragere a politicii de azil din UE — a anunțat luni numirea unui subsecretar de stat pentru refugiați. Londra a promis să primească 20.000 de sirieni în cinci ani.

Criza migratorie, rezultat al războaielor și al sărăciei din Orientul Mijlociu și în Africa, nu dă niciun semn de calmare.

UE a anunțat luni că va recurge, începând din octombrie, la forța militară împotriva traficanților de migranți în cadrul operațiunii sale navale în Marea Mediterană. Fostul premier grec Alexis Tsipras a deplâns aceste "operațiuni de natură militară care vor lovi refugiați nevinovați și nu traficanți pentru că navele sosesc fără traficanți în Europa.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News