Dac─â facem abstrac┼úie de istoria insuficient cunoscut─â ┼či ridicol de pu┼úin studiat─â a aztecilor, inca┼čilor, maya┼čilor ┼či a altor piei ro┼čii care au dat piept cu barbaria nimicitoare a primelor valuri de coloni┼čti europeni, sosi┼úi pe aceste meleaguri dup─â marile descoperiri geografice, constat─âm c─â istoria Americii nu preia dec├ót un fragment din povara mileniilor ce apas─â pe umerii omenirii. Iar istoria Americii de Nord este un cr├ómpei ├«n ┼či mai mare m─âsur─â, c─âci procesul de constituire al coloniilor se dovede┼čte irelevant, ├«ndeosebi atunci c├ónd avem ├«n vedere materialul uman expulzat din metropol─â: ho┼úi, prostituate ┼či r─âuf─âc─âtori, dup─â cum afl─âm din romanul ÔÇ×Moll FlandersÔÇŁ al lui Daniel Defoe, adic─â indezirabili ajun┼či ├«n conflict ireconciliabil cu legile Marii Britanii.

R─âzboiul de independen┼ú─â din 1775-1783 au propulsat Statele Unite victorioase ├«n efervescen┼úa istoriei moderne, astfel c─â americanii ┼či-au ├«nceput asaltul c─âtre loja istoriei universale, f─âr─â a cunoa┼čte fr─âm├ónt─ârile epuizante ale veacurilor premerg─âtoare.

M-am ├«ntrebat de nenum─ârate ori care pot fi posibilele explica┼úii ale formidabilului salt ├«nregistrat de Statele Unite ├«n doar dou─â sute de ani, ├«nc├ót au ajuns ast─âzi s─â ocupe cu autoritate fotoliul liderului mondial. ┼×i iat─â concluziile desprinse:

1.Uria┼čele bog─â┼úii ale acestei ┼ú─âri, iar dup─â expansiunea ├«n sud ┼či vest (r─âzboaiele c├ó┼čtigate ├«n fa┼úa indienilor, spaniolilor ┼či mexicanilor), crearea de oportunit─â┼úi care i-au asigurat o dezvoltare economic─â de-a dreptul exponen┼úial─â;

2.Subtilul at├║ al istoriei sale tinere ┼či f─âr─â complexe, ┼čtiut fiind faptul c─â b─âtr├óne┼úea istoric─â se constituie de cele mai multe ori ├«ntr-un adev─ârat handicap ├«n rela┼úiile cu vecinii de mai aproape ┼či de mai departe;

3.Vigoarea ┼či prospe┼úimea productiv─â de care s-a bucurat na┼úiunea american─â, datorit─â ne├«ncetatului amestec de rase ┼či s├ónge de pe ├«ntinsul acestei ┼ú─âri, mare c├ót un continent. ├Än vreme ce superrafina┼úii aristocra┼úi de pe b─âtr├ónul continent ┼či din alte zone ale globului vegheau cu str─â┼čnicie la puritatea s├óngelui, dus─â cu obstina┼úie sinuciga┼č─â p├ón─â la degenerarea descenden┼úilor, americanii ├«┼či r├ódeau de atari reticen┼úe anacronice ┼či ├«ncurajau din plin ├«ncruci┼č─ârile de popula┼úii. Procesul se continu─â ┼či ├«n clipa de fa┼ú─â printr-un riguros program guvernamental care poart─â numele de ÔÇ×Loteria vizelorÔÇŁ;

4.Atragerea prin oferte tentante a speciali┼čtilor cu ├«nalt─â preg─âtire. ┼×i cum programul american de acaparare a for┼úei de munc─â cu ├«nalt─â calificare vizeaz─â cu prioritate ┼ú─ârile s─ârace ale lumii, respectivele state devin tot mai s─ârace, ├«n timp ce Statele Unite c├ó┼čtig─â anual doar pe aceast─â cale c├óteva miliarde de dolari.

*

Literatura este ┼či ea o coordonat─â prin care na┼úiunea american─â ├«┼či configureaz─â voin┼úa de afirmare ┼či dominare. Dar cum literatura nord-american─â ├«l devanseaz─â pe ilustrul Edgar Allan Poe doar cu cel mult dou─â degete, istoria acestei literaturi se rezum─â la secolele XIX ┼či XX.

Cu toate c─â a tr─âit dezolant de pu┼úin ÔÇô n─âscut ├«n anul 1871, mort de turbeculoz─â ├«n 1900 -, ├«i revine lui Stephen Crane sarcina istoric─â ÔÇô dar ┼či meritul ÔÇô de-a uni cele dou─â secole ale literaturii. Iar el nu numai c─â stabile┼čte trainice pun┼úi de leg─âtur─â ├«ntre Herman Melville, Frank Norris ┼či Jack London pe de o parte, Theodore Dreiser, Ernest Hemingway, William Faulkner ┼či John Steinbeck pe de alt─â parte, dar avanseaz─â totodat─â idei ┼či puncte de vedere ├«ndr─âzne┼úe pentru acea vreme, care s-au dovedit extrem de fertile pentru scriitorii secolului XX.

Astfel, dac─â ├«n nuvela ÔÇ×Hotelul albastruÔÇŁ, Crane cocheteaz─â cu situa┼úiile duse p├ón─â ├«n vecin─âtatea absurdului, ├«n ÔÇ×Maggie ÔÇô fata str─âziiÔÇŁ, el abordeaz─â frontal sordidul ┼či degradantul uman (foamea, be┼úia, prostitu┼úia), pe care le preia de la ├«nainta┼či celebri precum Dickens, Hugo sau Dostoievski, pentru a i le transmite apoi cona┼úionalului s─âu John Steinbeck. Iar acesta ├«n ÔÇ×Fructele m├ónieiÔÇŁ, unul din cele mai bune romane ale sale, creeaz─â o adev─ârat─â epopee a dezmo┼čteni┼úilor Americii, cu scene memorabile de promiscuitate social─â ce au loc ├«n rezerva┼úiile amenajate pentru sutele de mii de refugia┼úi ┼či cu cele de revolt─â ale acestora ├«mpotriva abuzurilor potenta┼úilor sprijini┼úi de autorit─â┼úi.

Cea mai izbutit─â scriere a lui Crane ÔÇô romanul ÔÇ×Semnul ro┼ču al curajuluiÔÇŁ, atac─â tema r─âzboiului dintr-un unghi extrem de sugestiv, ├«ntruc├ót vizeaz─â at├ót starea psihic─â a combatan┼úilor (frica de care ace┼čtia sunt cuprin┼či ├«n preajma b─ât─âliilor), c├ót ┼či indestructibilele sentimente umane precum solidaritatea, prezent─â chiar ┼či ├«n cele atroce momente ale flagelului.

Fire┼čte, tema r─âzboiului nu este nou─â. ├Änaintea lui Stephen Crane ea a fost tratat─â cu str─âlucite mijloace artistice de Stendhal ┼či Lev Tolstoi, iar dup─â el de al┼úi scriitori, ca de pild─â E. Hemingway, Camil Petrescu sau Iuri Bondarev. Noi sunt procedeele artistice la care Crane apeleaz─â pentru a fi c├ót mai conving─âtor ├«n redarea condi┼úiei umane prins─â f─âr─â putin┼ú─â de sc─âpare ├«n cle┼čtele catastrofalului: contrac┼úia timpului ┼či spa┼úiului, simplitatea ┼či fluen┼úa nar─ârii, introducerea ├«n scen─â a unor personaje f─âr─â biografie ┼či f─âr─â chip (zdren┼ú─ârosul, g─âl─âgiosul, soldatul spectral).

Citește și

loading...