În cadrul summitului NATO de la Madrid, Turcia și-a ridicat dreptul de veto asupra cererii Finlandei și Suediei de a adera alianța occidentală, după săptămâni de negocieri tensionate, în care Ankara a acuzat cele două țări nordice că adăpostesc ceea ce Turcia spune că sunt militanți ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Ca parte a acordului, Turcia a prezentat o listă de persoane pe care dorea ca Suedia să le extrădeze, dar de atunci și-a exprimat frustrarea față de lipsa de progres a acestui demers.

Bărbatul extrădat, în vârstă de 30 de ani, ar fi primul caz cunoscut de extrădare în Turcia de când a fost încheiat acordul de la Madrid.

„Aceasta este o chestiune normală de rutină. Persoana în cauză este un cetățean turc și condamnat pentru infracțiuni de fraudă în Turcia în 2013 și 2016”, a declarat ministrul Justiției Morgan Johansson pentru Reuters.

„Curtea Supremă a examinat problema și a concluzionat că nu există obstacole în calea extrădării”, a adăugat oficialul suedez.

Separat, un purtător de cuvânt al Ministerului suedez al Justiției a refuzat să spună dacă bărbatul se afla pe lista persoanelor pe care Turcia le-a cerut extrădate sau să ofere comentarii suplimentare cu privire la această chestiune.

Compania publică de televiziune din Suedia (SVT), care a făcut prima relatare despre această extrădare, a declarat că bărbatul a fost condamnat în Turcia la 14 ani de închisoare pentru mai multe cazuri de fraudă cu carduri bancare.

Bărbatul, reținut în Suedia de anul trecut, susține că a fost condamnat pe nedrept pentru că este convertit la creștinism, a refuzat să facă serviciul militar și are rădăcini kurde, a mai menționat SVT.

Potrivit textului documentului, Helsinki şi Stockholm consideră Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) drept organizaţie teroristă, iar Finlanda şi Suedia se angajează să nu sprijine diverse grupări denunţate de Turcia, printre care Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), principala miliţie kurdă din Siria.

De asemenea, cele două ţări se angajează să examineze „în mod prompt şi minuţios” cererile de extrădare turce.

La Summitul NATO de la Madrid, din 28-30 iunie, Finlanda şi Suedia au fost invitate să devină membre ale NATO, după ce în 18 mai cele două ţări au prezentat cererea oficială de aderare la organizaţie.

Semnarea protocoalelor de aderare a celor două ţări nordice de către cele 30 de state membre NATO a avut loc la Bruxelles în 5 iulie.

Preşedintele american Joe Biden a parafat marţi ratificarea de către Statele Unite a aderării Suediei şi Finlandei la NATO, o extindere a Alianţei ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia.

Pe listă au mai rămas șapte țări din cele 30 de state membre NATO, printre care și Turcia. Este de așteptat ca Ankara să semneze protocolul cel mai probabil în 2023.

Mai urmează să semneze protocolul de aderare Cehia, Grecia, Portugalia, Slovacia, Spania și Ungaria.

Cel mai probabil, în septembrie, vor semna protocoalele parlamentele din Cehia și Slovacia, iar până la finalul acestui an va semna și Grecia, fiind nevoie de parcurgerea unor pași birocratici.

Potrivit unei analize a Atlantic Council, pe lângă rezolvarea cererii privind terorismul, mai sunt alte două impedimente pentru care Turcia va semna abia anul următor.

Unul dintre ele este că în 2023 au loc alegeri prezidențiale și legislative și Recep Tayyip Erdogan va evita să pară prea grăbit în privința aderării. Iar al doilea ține o potențială operațiune militară turcă împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan în Siria.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News

Citește și

Instructor auto-moto Sighet