Evenimentul dedicat Mărțișorului a avut loc la sediul ambasadei Republicii Moldova în Belgia, iar organizatorii au profitat de acest prilej pentru a face o legătură simbolică cu votul de joi din Parlamentul European privind liberalizarea regimului vizelor pentru cetățenii moldoveni.

"Evenimentul din această seară este unul foarte important pentru că are loc a doua zi după decizia istorică de ieri (joi — n.r.) a Parlamentului European cu privire la liberalizarea regimului de vize pentru Republica Moldova. Deci, într-un anumit sens, poate fi considerat un mărțișor din partea Uniunii Europene acordat Republicii Moldova în ajunul venirii primăverii. Din alt punct de vedere, acest eveniment este important datorită formatului inedit, și anume faptul că a fost organizat de trei ambasade, a Republicii Moldova, a României, prin ICR, și a Bulgariei. Deci s-a dorit a se sublinia faptul că tradiția este una care ne unește și aceste țări au foarte multe lucruri în comun", a declarat ambasadorul Republicii Moldova în Belgia, Mihai Gribincea.

Ambasadorul Bulgariei în Belgia, Veselin Valkanov, a felicitat Republica Moldova pentru decizia PE privind liberalizarea regimului vizelor și i-a oferit un mărțișor ambasadorului Mihai Gribincea.

"Este o inițiativă incluzivă, care arată ce au în comun țările noastre și legăturile dintre ele. Găsesc această inițiativă binevenită", a spus Veselin Valkanov, care a profitat de evenimentul dedicat tradiției comune a Mărțișorului pentru a le ura celor prezenți "sănătate, fericire și mai multe motive de sărbătoare".

Robert Adam, directorul ICR Bruxelles, a declarat că tradiția Mărțișorului este una ancestrală, care unește mai multe țări în Balcani, subliniind faptul că evenimentul organizat la ambasada Republicii Moldova este o inițiativă care reunește atât instituții publice, cât și societatea civilă, respectiv asociația culturală belgo-română Arthis și cea bulgară Orpheus.

El i-a oferit ambasadorului Mihai Gribincea un mărțișor inedit, respectiv o foaie de hârtie cu mesajul "ICR Bruxelles urează bun venit Republicii Moldova într-o Europă fără vize", însoțită de șnurul alb cu roșu.

Doina Ișfanoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" București, a spus că Mărțișorul este încă o tradiție vie în România, în Republica Moldova, în Bulgaria, în Macedonia sau Grecia.

"Este o practică culturală care marchează, ca simbol al Primăverii, prima zi a lunii martie. Este un simbol al Primăverii din două componente: pe de o parte pentru că firul pe care îl cunoaștem cu toții, cel alb cu roșu, prin simbolismul culorilor atrage atenția asupra elementelor fundamentale care se raportează la renaștere, la revitalizare, la fertilitate, la fecunditate, pentru că știm cu toții că roșul în partea veche de civilizații antice reprezenta vitalitatea, era și culoarea sângelui, reprezenta acel tumult al tinereții, reprezenta mai departe căldura.

Firul alb, care se împletește cu cel roșu, este expresia purității, a candorii, este expresia prospețimii care împreună, la acest cap de an — pentru că ziua de 1 Martie în civilizațiile antice era de fapt anul nou — face ca prin împletirea căldurii cu lumina, prin împletirea acestei tumultoase vieți cu ceea ce înseamnă puritatea renăscută, să confere omului o amuletă protectoare, să-i transfere în felul acest căldura și energia de care are nevoie", a afirmat Doina Ișfanoni.

Ea a adăugat că Mărțișorul este, în afară de o amuletă magică, și "o expresie a puterii germinative a lunii, pentru că știm cu toții că la începutul acestei perioade luna se află în creștere, iar magnetismul ei este cel ce dezvoltă și face să rodească și pământul, și vietățile, și omul", reamintind că în trecut Mărțișorul se folosea nu numai pentru om, ci și pentru animalele din gospodărie.

"Este o practică total unică pentru lumea balcanică și câteva areale locuite de românii din Ucraina și Serbia. Nu se regăsește nicăieri, iar această filiațiune care ne leagă pe toți în această zonă geografică, face ca noi să spunem că, pe de o parte, în această diversitate europeană suntem unici, pe de altă parte ne legăm prin firul Mărțișorului de tradiții foarte vechi care țin de civilizațiile antice, care țin de acele începuturi ale civilizației", a mai spus etnologul.

Doina Ișfanoni a apreciat că tradiția Mărțișorului este încă una activă în fiecare din țările care o împărtășesc, acesta fiind și motivul pentru care a fost întocmit și depus la UNESCO un dosar pentru a include Mărțișorul în patrimoniul imaterial al umanității.

"E un dosar multinațional, cu Bulgaria, cu România, cu Republica Moldova și Macedonia, pentru că este, într-adevăr, poate mai puțin amuletă, dar este un semn distinctiv al începutului de Primăvară, este ceea ce în satul tradițional se numea cap de Primăvară. Este în egală măsură acel tip de podoabă de care nu se desprinde nimeni atât femeile, cât și bărbații — Mărțișorul se adresează tuturor, indiferent de vârstă, indiferent de sex. Dincolo de aspectul comercial, că practic sunt invadate străzile Bucureștiului, ale Sofiei, ale Chișinăului, la Skopje de asemenea, de abundența ofertei, a devenit pentru artizanii țărani și pentru artiștii plastici o cale de afirmare, în amuleta pe care o atașează firului, a creativității și fanteziei", a mai declarat etnologul Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" București.

Seara dedicată Mărțișorului a fost completată de dansuri folclorice ale membrilor asociației bulgare Orpheus și de un moment muzical la nai, susținut de Raluca Pătuleanu. Nu în ultimul rând, cei prezenți au primit mărțișoare cu amulete tradiționale, un prilej de încântare pentru invitații români, moldoveni și bulgari, dar și din alte țări, prezenți la eveniment.