Într-un interviu acordat Digi24.ro, şeful Colegiului Naţional de Informaţii consideră totodată că, pornind de la uciderea lui Jamal Khashoggi, "este posibil să vedem o apropiere și mai mare între Ankara și Teheran", iar situaţia de faţă este cu atât mai bizară cu cât, dacă ar fi să căutăm explicaţii pentru crima comisă de saudiţi, "este greu să găsești o logică politică sau strategică în spatele acestui demers".

Uciderea lui Jamal Khashoggi conţine ingrediente de larg interes şi pentru scenariştii de la Hollywood, şi pentru specialiştii în relaţii internaţionale: victima era un critic al unui regim autoritar; apoi, e vorba de un jurnalist, dar totodată şi de un personaj cu conexiuni totuşi mai largi şi mai interesante; omorul are loc într-o reprezentanţă diplomatică; a existat şi un desant de tip comando, desfăşurat de un serviciu secret; mai mult decât atât, criminalii îşi duc la îndeplinire misiunea pe teritoriul unei alte ţări, întâmplător una a cărei implicare în geopolitica Orientului Mijlociu este de primă mărime. Prea mulţi stimuli la un loc. De unde trebuie început?

Iulian Fota: De la funcționarea internă a regimului saudit. Știam toți că este un regim autoritar, de mâna forte, dar odată cu aparenta transmitere a ștafetei puterii către o generație mai tânără, către MBS, în lumea occidentală s-a sperat într-o ușoară liberalizare a vieții sociale din acest regat. Așa se și explică stupoarea mediilor politice și intelectuale din Vest, care așteptau de la Riad cu totul altfel de vești, cu totul altă evoluție. Am sperat inclusiv că brutalitatea regimului față de eventualii oponenţi sau contestatari va fi ameliorată. Mai ales într-o regiune unde barbaria Statului Islamic produsese enorme pagube materiale, dar și traume psihice. În acest moment toată lumea este atentă la modul în care regimul saudit își va asuma vina, va identifica făptașul și pe cei responsabili moral și, mai ales, va interveni sau nu asupra succesiunii la tron. Să nu uităm că multe cercuri în Occident considerau deja monarhia saudită ca fiind slăbită, de aici și interesul pentru a înțelege în ce măsură acest cutremur va afecta viitorul casei regale saudite.

Digi24.ro: Modul în care a fost executat Jamal Khashoggi, ca şi modul în care s-a rostogolit în mass-media internaţională întreaga operaţiune a genereat numeroase reacţii. De la derizoriul în care s-au trezit peste noapte Arabia Saudită şi MbS personal, la „respectul” pentru metodele mai profesionioste şi ceva mai discrete folosite de Putin în eliminarea duşmanilor săi. Aşadar, ce a putut să împingă Riadul într-o asemenea situaţie?

Iulian Fota: Merită în primul rând să ne oprim asupra reacției opiniei publice internaționale care a surprins foarte multă lume. Reacția a fost de-a dreptul virulentă și îmi explic această atitudine și prin starea de creștere a iritarii față de acțiunile tot mai frecvente și mai lipsite de măsură ale liderilor autoritari. Eu cred că opinia publică internațională, mai ales cea occidentală, simte trendul crescător al autoritarismului. Vedem tot mai bine ce înseamnă autocratii care-și conduc iresponsabil țările și popoarele, de la tentativa de ucidere a lui Skripal, din Marea Britanie, prin folosirea unei arme chimice, pînă la cruzimea cazului Khashoggi. Dincolo de simpatia pentru JK , ca jurnalist și protestar, opinia publică internațională a dorit să mărească la maximum costurile de imagine, ca un fel de avertisment și pentru alți lideri autoritari. Și această atitudine a avut efect, mai ales când vezi câte firme importante s-au retras de la așa-numitul “Davos din deșert”. Arabia Saudită va avea de plătit un preț mare pentru această oribilă crimă, nu numai politic, dar și economic.

Altfel nici eu nu înțeleg ce ar putea justifica o astfel de crimă. Este greu să găsești o logică politică sau strategică în spatele acestui demers. Mai degrabă pare un gest de răzbunare, într-o manieră violentă, atât de specifică Orientului.

Digi24.ro: Se află prinţul moştenitor într-o situaţie fără ieşire, având în vedere şi ridicarea mizei la care am asistat pe parcursul recentei intervenţii a lui Erdogan din Parlamentul de la Ankara? În raportul prezentat, preşedintele turc a acuzat direct Arabia Saudită, a venit şi cu unele detalii, în timp ce asupra altora a păstrat tăcerea, dar a ţinut neapărat să îşi arate preţuirea faţă de bătrânul Rege Salman. Am asistat aici la o subminare venită dinspre Ankara a poziţiei lui MBS? Şi ce aşteaptă Turcia să capitalizeze din această afacere?

Iulian Fota: Alături de Iran, Turcia este marele rival geopolitic al Riadului. În egală măsură președintele Turciei a dorit să mai estompeze din criticile internaționale ce-i sunt și lui aduse, mai ales după ce a trimis în închisoare cîteva sute de ziariști. În cazul Turciei avem o combinație de interese regionale cu cele de ordin intern. Mai avem ca miză și relația cu SUA, știind că MBS era deja principalul interlocutor al SUA în zonă și, cu sprijinul său, se construia o foarte interesantă relație cu Israelul. În mod clar, orice decredibilizare a lui MBS avantajează, pe termen scurt, poate chiar mediu, Turcia ca și Iran.

Digi24.ro: Are această criză cu implicaţii la vârf potenţialul de pune în pericol statutul de lider de facto al prinţului moştenitor Mohammed bin Salman?

Iulian Fota: Da. Deja voci importante din Congresul SUA au ridicat semne de întrebare asupra maturității și înțelepciunii prințului saudit. Totul depinde acum de cum vor instrumenta saudiții cazul, mai ales din punct de vedere penal. Ce este clar este că uciderea lui JK a aruncat în aer o parte importantă a politicii americane din Orientul Mijlociu, lăsând descoperit nu numai Washingtonul dar și Israelul.

Digi24.ro: A existat un impact imediat asupra relaţiilor Arabiei Saudite cu SUA şi UE, oricâtă bunăvoinţă ar fi fost dispuşi cei doi actori să manifeste faţă de Riad. Administraţia Trump, de exemplu, a făcut în primă fază eforturi vizibile să abordeze cu precauţie acest scandal, dar probabil că ceea ce a ieşit la iveală i-a descumpănit şi pe cei mai binevoitori. Aşadar, au existat luări de poziţii critice, dar şi boicotarea de către figuri importante a unei unei conferinţe economice (supranumită şi „Davosul deşertului”). Secretarul american al Trezorieriei, de pildă, s-a numărat printre cei ce şi-au anulat participarea. Va exista, însă, şi un impact pe termen lung?

Iulian Fota: UE este irelevantă în ecuația strategică a Orientului Mijlociu de aceea și impactul negativ este mai mic pentru ea. Cea mai grea lovitură a suferit-o SUA, care acum face eforturi să gestioneze consecințele nedorite. Deoarece Washingtonul are o politică foarte rigidă pe Iran, este dependent de Riad. În plus, în relația bilaterală americano-saudită avem și o importantă componentă economică, fie că ne referim aici la cele cîteva sute de miliarde de dolari, pe care saudiții îi cheltuie pe armament american sau la petrol. Deci impactul asupra SUA este mare, dar aici va ajuta pragmatismul președintelui Donald Trump, care își va folosi capitalul de imagine ca să salveze relația cu Arabia Saudită. SUA nu-și pot permite să lase această relație să fie afectată grav. De aici și presiunile pe Riad, să-i vină în întâmpinare printr-o responsabilă gestionare internă a cazului JK.

Digi24.ro: Care este abordarea Iranului în ceea ce priveşte scandalul „Khashoggi”?

Iulian Fota: Iranul este marele câștigător al cazului JK. Marja lui de manevră în relațiile internaționale va crește. Va părea mai moderat decât rivala sa, Arabia Saudită, chiar dacă în termeni reali regimul iranian este la fel de autoritar. Și este posibil să vedem o apropiere și mai mare între Ankara și Teheran.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News