De-a lungul timpul s-a implicat în diverse acțiuni de voluntariat pentru comunitatea de români din Irlanda, drept dovadă în acest sens stă distincția „Good Citizen of Dublin” primită din partea primarului din Dublin și a Consiliului Local. Doar că își dorește să facă mai multe pentru conaționalii săi, astfel că și-a trasat o provocare, aceea de a candida independent pentru un post de consilier local. Astfel, și-a depus candidatura pentru Consiliul Local Dublin şi pentru Consiliul comitatului Fingal. A decis să meargă pe două variante, după ce a realizat un sondaj pentru a vedea care sunt zonele unde locuiesc cei mai mulți români.

Când ai decis să pleci din țară și cum a început „aventura” Irlanda?

Am venit în Irlanda în 2008. La insistențele unui prieten am acceptat să vin în concediu pentru două săptămâni. După ce am ajuns aici, chiar în seara zilei în care am ajuns, un alt prieten m-a întrebat daca aș vrea să fac un ban cât stau în Irlanda, propunând să lucrez 4 ore seara în pub-ul la care lucra el. M-am gândit că 4 ore nu e mult și aș avea și toată ziua la dispoziție pentru a vizita împrejurimile, așa că am acceptat. Am mers a doua zi la interviu și seara deja începeam lucrul. Am fost angajat pe postul de chelner și am observat că într-o săptămână realizasem un venit aproape egal cu salariul pe o lună din România, lucrând cu jumătate de normă aici. Deci nu a fost un factor anume ce m-a determinat să plec din țară ci mai degrabă un factor ce m-a determinat să nu mă mai întorc din concediu.

Ce înseamnă pentru tine și familia ta România?

România este și va rămâne „acasă”. Ne mândrim cu țara de origine și organizăm anual „Ziua Națională a României”, aici, în Irlanda și promovăm țara natală în fața străinilor. Avem o țară minunată, dar foarte defectuos condusă. Acesta e motivul pentru care suntem la mii de kilometri și totodată motivul pentru care zilnic pleacă oameni din România.

„Good Citizen”: ce înseamnă acest titlu? Pentru ce anume l-ai primit?

Distincția „Good Citizen of Dublin” a fost acordată de primarul Dublinului și Consiliul Local. Distincția au primit-o 9 persoane care sunt implicate voluntar în activități și proiecte comunitare, eu fiind singurul care nu eram irlandez. Au fost două etape în procesul de selecție, prima fiind nominalizarea din partea cetățenilor a persoanelor care merită să primească această distincție, urmând ca primarul și consilierii locali să aleagă, în baza voturilor și numărului de nominalizări, dar și a implicării în proiectele comunitare și în baza colaborării cu autoritățile locale, persoanele care au primit premiile.

De unde a venit dorința de a candida ca și consilier local independent?

De câțiva ani au fost câțiva irlandezi care mi-au tot spus să candidez la alegerile locale pentru că aș putea să ajut oamenii mult mai bine dintr-o funcție de consilier. Ca voluntar am făcut tot ce mi-a stat în putere pentru a ajuta comunitatea, însă funcția de consilier mi-ar oferi alte oportunități, alte instrumente pentru a sprijini comunitatea. Când am început să cochetez cu ideea de a candida am făcut un sondaj pentru a vedea unde locuiesc românii în Dublin, în ce zone. Așa am decis să candidez în două zone diferite care aparțin de două consilii locale diferite. Am ales să candidez independent pentru că vreau în continuare să reprezint interesele oamenilor, alegătorilor și nu interesele unui partid sau altul. Am fost contactat de diverse partide pentru a candida din partea lor, însă am decis să rămân independent, deși apartenența la un partid îmi sporea considerabil șansele de a strânge suficiente voturi pentru a-mi asigura postul de consilier.

Este diferită legea în Irlanda pe perioada campaniei electorale?

Din fericire, legea electorală din Irlanda este facută în folosul cetățenilor, astfel încât să permită oricui să candideze, dacă are încredere persoana respectivă că poate strânge suficiente voturi. Pentru a candida e important să ai un cazier curat și să strângi 15 semnături sau să plătești 100 de euro taxa de înscriere a candidaturii. Pentru că cerințele nu sunt exagerate, am decis să-mi depun candidatura în cele două zone în care e o concentrație de conaționali și vom vedea care sunt rezultatele.

Cum ți-ai organizat campania electorală și ce costuri implică?

Pentru că în Irlanda trebuie să te înscrii în registrul electoral pentru a putea vota de aproape, un an am tot militat pentru înscrierea românilor în registrul electoral, indiferent de zona în care locuiesc. De multe ori mi-a fost spus de către persoane din sfera politică irlandeză că suntem „cea mai mare comunitate invizibilă”, deoarece românii nu merg la vot, deși suntem mulți în Irlanda. După ce s-a terminat perioada de înscrieri am început să tatonez terenul, să anunț zonele în care voi candida și am participat la diverse seminarii și conferințe informative pentru a știi ce avem de făcut. În ultima săptămână, înainte de alegeri vreau să merg din ușă în ușă cu pliante, pentru a discuta cu localnicii. Costurile diferă, în funcție de cât ești dispus să cheltui. Înscrierea candidaturii costă 100 de euro/zonă. Pliantele, în functie de mărime și cantitate, costă în jur de 7-800 de euro. Dacă vrei și afise mari de carton, alea costă 25 euro/bucata și ai nevoie de cel puțin 100 de bucăți pentru a avea și vizibilitate. Mai sunt cheltuieli cu deplasări, publicitate pe facebook, organizare de întâlniri si evenimente. Se poate face o campanie decentă cu 5000 de euro, fără nici un fel de problemă.

Citește mai mult pe axanews.ro

Citește și