Pe 4 martie 1977, România a fost afectată de un cutremur devastator, cu magnitudinea de 7,3 grade pe Richter, soldat cu moartea a 1.578 de oameni, rănirea altor 11.000 şi însemnate pagube materiale. Pagubele produse de seism au avut ponderea cea mai mare în Capitală, reprezentând 70% din totalul pe ţară. Peste 35.000 de locuinţe au fost distruse, iar mai multe clădiri reprezentative pentru Bucureşti au căzut la pământ.

Cel mai afectat oraş din Teleorman a fost Zimnicea. 89% dintre imobilele oraşului au fost distruse în timpul sesismului, potrivit raportărilor oficiale de la vremea respectivă. Sunt voci care susţin însă că oraşul a fost distrus, după cutremur, şi nu în timpul acestuia, din cauza excesului de zel al unor activişti de partid care raportaseră distrugeri exagerate.

CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977

Pe activiştii de la Zimnicea cutremurul i-a prins în Casa de Cultură unde aveau loc alegeri. Atunci, activiştii speriaţi s-au grăbit să raporteze la Bucureşti că tot oraşul a fost distrus, fără să analizeze situaţia în detaliu. Mesajul lor a ajuns până la Nicolae Ceauşescu care a vrut să vadă cu ochii lui ce a mai rămas din oraşul de la malul Dunării. Legenda spune că cei care s-au grăbit să raporteze au trecut la dărâmarea clădirilor rămase în picioare pentru ca la vizita lui nea Nicu totul să dea bine. Şi aşa au fost puse la pământ, în grabă, clădiri neafectate.

Potrivit adevarul.ro, la vizita lui Ceauşescu, oraşul era distrus aşa cum se raportase: în procent de 80%. După ce a vizita Zimnicea, Ceauşescu a dat ordin ca 12 judeţe să ajute Zimnicea la reconstruire. Aşa au apărut la Zimnicea, în locul caselor de chirpici, blocurile. La reconstrucţie s-a lucrat mai bine de trei ani. La finalul procesului de reconstrucţie, oraşul de la malul Dunării arăta complet diferit. Locul caselor a fost luat de blocuri. Unele blocuri au fost lăsate la stadiul de "schelet" şi n-au mai fost finalizate până acum.

Un venerabil avocat din Călăraşi povesteşte astăzi, la 37 de ani de la tragedie, prin ce a trecut în acea seară. Aurel Giurcă spune că trăieşte datorită căţeluşei Doggy.