Dup─â Revolu┼úie, dintr-o fabric─â prosper─â s-a ales praful, ca urmare a unei privatiz─âri e┼čuate, care respect─â scenariul clasic: statul vinde totul pe bani pu┼úini unui investitor str─âin, iar p├ón─â la faliment ┼či concedieri colective e doar o chestiune de timp. R─âma┼či ┼čomeri, iar unii cu grave probleme de s─ân─âtate, pentru fo┼čtii angaja┼úi a ├«nceput o lupt─â pentru supravie┼úuire.

Istoria Combinatului Pheonix din Baia Mare ├«ncepe ├«n 1907. La ├«nceput a fost o fabric─â de acid sulfuric, construit─â de doi oameni de afaceri evrei, Oscar ╚Öi Artur Weiser. Se tot dezvolt─â, iar ├«n 1925 devine combinat. Apoi, drumul cunoscut: au venit comuni┼čtii la putere ┼či a fost na┼úionalizat. ├Än a┼ča numitele vremuri buni ale sale, la combinat lucrau peste trei mii de angaja┼úi. Aici se produceau, anual, 40.000 de tone de cupru, 120 de tone de argint ┼či 12 tone de aur.

De altfel, dezvoltarea industriei miniere ├«n zon─â e principala cauz─â a exploziei demografice din Baia Mare - de la 25 de mii de locuitori, dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, ora┼čul ajunsese, ├«n 1990, la o popula┼úie de 150.000 de oameni.

După Revoluţie, combinatul ajunge pe lista fabricilor care trebuiau privatizate. Să nu uităm, era plină epocă "Nu ne vindem ţara!".

├Än 1998, combinatul ajunge ├«n proprietatea Allied Deals, un concern anglo-indian. Pre┼úul tranzac┼úiei: 37 de milioane de dolari, sum─â ├«n care erau incluse moderniz─âri, investi┼úii ├«n protec┼úia mediului ┼či a angaja┼úilor. Patru ani mai t├órziu, noul proprietar intr─â ├«n faliment. Drept urmare, multe dintre prevederii ├«n┼úelegerii au picat, iar economi┼čtii au calculat c─â, din toat─â afacerea, statul rom├ón a r─âmas cu doar 100 de mii de dolari.

├Än 2003, combinatul devine Cuprom Baia Mare, dup─â preluarea combinatului de c─âtre doi bancheri rom├óni, pentru o sum─â de 3,6 milioane de dolari, adic─â de zece ori mai pu┼úin dec├ót la prima v├ónzare. Ceea ce ar fi trebuit s─â ├«nsemne rena┼čterea Combinatului Phoenix a devenit un alt pas c─âtre ├«nchidere.

Inevitabilul se produce ├«n 2009, c├ónd societatea Cuprom intr─â ├«n insolven┼ú─â, iar ultimii 190 de angaja┼úi r─âma┼či sunt disponibiliza┼úi.

P├ón─â ├«n 2010, rata ┼čomajului s-a dublat ├«n Maramure┼č, ajung├ónd la 7%. Procentele sunt oameni. ┼×omeri de la Phoenix care ├«nc─â mai a┼čteapt─â promisele salarii compensatorii.

Vasile Luca, fost angajat al Combinatului Baia Mare: Peste 100 de persoane încă mai avem în jur de 2.000 de lei pe care n-o să-i mai vedem niciodată, la cum merg lucrurile în ţara asta.

Devenit o atrac┼úie pentru amatorii de senza┼úii tari, furnalul combinatului, ├«nalt de peste 350 de metri, este martorul mut al unei alte privatiz─âri e┼čuate. Terenul unde c├óndva era fabrica este administrat acum de trei b─ânci str─âine, care au decis s─â demoleze toate construc┼úiile, ├«n ├«ncercarea de a vinde p─âm├óntul Prim─âriei Baia Mare. Pre┼úul evaluat e de 15 milioane de euro.

Turnul nu a fost dobor├ót din cauza costurilor ridicate care le-ar presupune o astfel de opera┼úiune. Drept urmare, simbolul industriei miniere din Baia Mare, vizibil din orice parte a ora┼čului, e ultima r─âm─â┼či┼ú─â a unui trecut complicat.

Citește și

loading...