Pe 26 septembrie se sărbătoreşte şi în România Ziua Europeană a Limbilor, eveniment organizat pentru onorarea diversităţii lingvistice a continentului în care trăim şi în care se vorbesc peste 200 de limbi, dintre care 24 sunt limbi oficiale ale UE şi aproximativ 60 sunt limbi regionale şi minoritare.

Sărbătoarea Zilei Europene a Limbilor este o fericită ocazie de a ne reaminti de multitudinea de limbi vorbite pe Bătrânul Continent, de a promova varietatea limbilor vorbite în Europa şi de a încuraja învăţarea limbilor străine la orice vârstă.

Ziua Europeană a Limbilor a fost introdusă de Comisia Europeană și de Consiliul Europei, care reprezintă 800 de milioane de europeni din 47 de țări. La eveniment participă numeroase institute culturale și lingvistice, asociații, universități, și mai ales multe școli și licee. A fost organizată pentru prima dată în 2001, cu ocazia Anului european al limbilor. De atunci, se sărbătorește anual prin cursuri de limbi străine, jocuri, discuții, conferințe, emisiuni de radio, concursuri.

Pentru români, limba română, participantă şi ea la marea sărbătoare a limbilor europene, e cea mai frumoasă dintre toate, este comoara ascunsǎ din gândurile noastre. Emil Cioran spunea cǎ „Nu locuieşti ȋntr-o țarǎ, locuieşti într-o limbǎ”.

Un adevǎr pe care ȋl ştiu cel mai bine cei plecați prin alte zǎri ale lumii. Acolo unde sunt acum, vorbesc ȋn alt grai, dar gȃndesc ȋn limba romȃnǎ, pe care au ȋnvǎțat-o de la pǎrinții lor.
Limba romȃnǎ este un templu, sacru aşa cum este orice templu, pe care-l purtǎm cu noi, care ne ascultǎ şi ne slujeşte fǎrǎ sǎ se supere cȃnd unii ȋncearcǎ, cu voie sau involuntar, sǎ-l dǎrȃme. Sau, fiindcǎ lucrarea aceasta cu dǎrȃmatul nu poate sta la ȋndemȃna celor care ȋncearcǎ s-o facǎ, vorbind sau scriind atȃt de prost ȋn limba lor maternǎ, singurul lucru care le reuşeşte uneori este cȃte o micǎ scobiturǎ ȋn grandioase construcții, aşa cum fac unii copii cu peretele camerei lor de joacǎ.

Nu pot să spun cu obiectivitate dacǎ eşti frumoasǎ sau nu, Limbă Română, dar eşti limba mea maternǎ, şi atunci criteriile de clasificare esteticǎ n-au sens. Fiecare om ştie cǎ limba lui maternǎ e cea mai frumoasǎ. Atunci, cum aş putea sǎ spun eu altceva despre tine?
Ne bucurăm de un asemenea moment sărbătoresc şi cred că e un bun moment de a-i ura limbii noastre „La mulți ani” alături de surorile ei şi sǎ sperăm că nu se va „farda” prea mult cu cuvinte ȋmprumutate de pe la alții! Cel mai bine ȋi stǎ cȃnd nu se apleacă vremurilor care vin şi trec.

Nici noi nu ştim sǎ trǎim fǎrǎ tine, Limbă Română, nici tu nu poți exista fǎrǎ noi, care te purtǎm oriunde ne-am duce şi te lǎsǎm urmaşilor noştri sǎ te cinsteascǎ mai departe, aşa cum pe deplin meriți!

Te vom onora cu toată preţuirea noastră, Limbă Română, aşa cum s-a întâmplat şi la Liceul Tehnologic Forestier Sighetu Marmaţiei. Poza stă mărturie.