Capacitatea omului de a-şi folosi imaginaţia nu dispare după perioada copilăriei, când în joacă beţele devin săbii şi terenurile de joacă palate. Persistenţa ei o demonstrează creatorii de artă, inventatorii de unelte şi oamenii de ştiinţă.

Există de mai multă vreme teorii că imaginaţia se bazează pe o amplă reţea neuronală, în creier, dar a demonstra existenţa unui anume "spaţiu de lucru mental" s-a dovedit a fi dificilă.

În noul studiu, cercetătorii le-au cerut celor 15 participanţi să-şi imagineze o serie de forme vizuale abstracte şi să le combine, mental, în forme mai complexe sau să le descompună, tot mental, în părţi separate, şi le-au măsurat activitatea cerebrală cu ajutorul rezonanţei magnetice.

S-a constatat că pentru asemenea activităţi imaginative se pune în funcţiune o întreagă reţea corticală şi subcorticală în mare parte a creierului, reţea care pare a fi acel "spaţiu de lucru mental" despre care oamenii de ştiinţă consideră că ar fi responsabil cu imaginaţia.

"Constatările noastre ne-au adus mai aproape de a înţelege cum modul în care este organizat creierul uman ne deosebeşte de alte specii şi asigură un spaţiu intern generos pentru gândirea liberă şi creativă", a conchis într-un comunicat de presă Alex Schlegel, de la Dartmouth College, din Hanover, New Hampshire /SUA/, principalul autor al studiului.

"Stabilirea acestor diferenţe ne va permite să înţelegem de unde vine creativitatea umană şi, posibil, să recreăm aceste procese creative în maşini", a adăugat cercetătorul.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News