Catalogat drept cel mai grav din istorie, accidentul nuclear de la Cernobil a distrus vietile a milioane de oameni. La acest lucru a contribuit si lipsa de reactie a autoritatilor care au ascuns timp de mai multe zile cumplitul dezastru.
In materialul de mai jos aflati care au fost consecintele fatale ale unui test nereusit, lipsei de experienta si prostului management al situatiei.
Centrala Atomoelectrica Cernobil se afla la 18 kilometri de orasul Cernobil si la mica apropiere de orasul ucrainian Pripiat.
Constructia centralei a inceput in anii ’70. In 1977 era gata primul reactor, in 1978 cel de-al doilea, urmat in 1981 de reactorul 3 si, in 1983, de reactorul 4. In 1986, atunci cand a avut loc explozia, erau in constructie reactoarele 5 si 6.
Fiecare dintre cele patru reactoare erau de tip RBMK-1000 si erau capabile sa produca individual 1 GW de putere electrica.
Cea mai mare tragedie nucleara a tuturor timpurilor
26 aprilie 1986, ora 1:23:58 AM. Reactorul numarul 4 de la Cernobil sare in aer. Motivul: o combinatie fatala intre un test nereusit si o echipa de specialisti fara experienta.
Reactorul 4 fusese oprit cu o zi in urma pentru a se efectua mai multe teste legate de siguranta sistemului de racire, care functiona cu ajutorul apei.
Aceleasi teste fusesera efectuate cu ceva vreme inainte pentru alte reactoare si, cu toate acestea, in cazul reactorului 4 ceva nu a mers conform planului. O explozie a avut loc in timpul derularii testelor, iar situatia a scapat de sub control. Au urmat un incendiu si o serie de explozii aditionale, iar miezul reactorului supraincalzit a inceput sa se scufunde incet in sol.
Autoritatile vremii tin totul secret. Abia la 36 de ore de la accident incepe evacuarea populatiei. 1.200 de autobuze apar in oraselul de la numai 3 kilometri distanta de centrala.
Desi era evident ca ceva groaznic se intamplase, iar oamenii erau evacuati, Mihail Gorbaciov decide sa nu informeze opinia publica timp de trei zile. Abia atunci guvernul de la Moscova recunoaste amploarea catastrofei.
Chiar si asa, in Romania, autoritatile sunt mai preocupate de sarbatorile muncitoresti decat de avertizarea populatiei.
Intre timp, reactorul de la Cernobil continua sa emita radiatii ucigase, echivalente a 400 de bombe de la Hiroshima.
In total, 190 de tone de substante radioactive au ajuns la peste 1.000 de metri si au fost purtate de curenti. Norul radioactiv a acoperit atunci si Romania.
Oamenii isi amintesc dezastrul total din pricina caruia s-au imbolnavit de cancer la pamani. Alti 1.000 de oameni s-au imbolnavit de cancer tiroidian si au murit in scurt timp.
In urma exploziei, o persona a murit imediat si o a doua, la scurt timp dupa, din cauza ranilor suferite. 28 de operatori ai centralei si pompieri au murit in decurs de trei luni, ca rezultat la expunerea la radiatii.
“Dintre cei 134 de muncitori care s-au ocupat de urgenta de rezolvarea crizei de la Cernobil si care au fost expusi la doze severe de radiatii, 28 au murit in 1986 din cauza sindromului de iradiere acuta si alti 19 au murit intre anii 1987 si 2004 din cauze diferite”, scriu reprezentantii Organizatiei Mondiale a Sanatatii intr-un raport din 2006.
Potrivit statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, 3,5 milioane de oameni, dintre care peste 1 milion de copii, au fost afectati de atunci de explozie.
Efectele inca se vad. Solul, plantele, apa, pe o raza de 60 de kilometri de centrala, contin doze periculoase de radiatii.
Dupa Cernobil, Romania s-a confruntat cu o crestere a cazurilor de tumori craniene, mai spun specialistii.
Cernobil, orasul-fantoma. Impactul asupra lumii
Nu doar Ucraina a fost afectata de radiatii. In urma deflagratiei un nor radioactiv s-a format pe cer, iar ploi radioactive si un nivel crescut de radiatii a fost semnalat in partile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei si chiar si in partile estice ale Americii de Nord. Suprafate mari din Ucraina, Belarus si Rusia au fost, de asemenea, puternic contaminate. Efectele exploziei s-au simtit si in Romania si au atras atentia specialistilor.
Toata Europa era in panica pentru ca nu se cunosteau detalii oficiale, cel putin la inceput. Uniunea Sovietica a respins ajutorul international. Pana la urma, au fost evacuate 336.000 de persoane.
Raportul Forului Cernobil din anul 2005, condus de Agentia Internationala a Energiei Atomice (IAEA) si Organizatia Mondiala a Sanatatii (WHO), a atribuit tragediei 56 de decese directe (47 de lucratori si 9 copii cu cancer tiroidian) si a estimat ca mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane expuse radiatiilor pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian intre copiii diagnosticati in 2002.
Din aprilie 1986, de la evacuarea in graba, in orasul Cernobil si suburbia sa Pripiat, aflate in vecinatatea complexului energo-nuclear, timpul s-a oprit in loc iar orasul a devenit o fantoma. Singurele instrumente de masura utile sunt cele care indica nivelul radiatiei.
Orasul nu va mai fi probabil locuit niciodata, considerandu-se ca radioactivitatea va scadea la un nivel acceptabil abia in jurul anul 2525.
Autoritatile au instaurat o zona de excludere (sau interzisa), pe o raza de 30 de kilometri de la centrala, unde accesul este limitat. Chiar si asa, un numar de 400 de oameni au hotarat sa se intoarca la locul tragediei si sa-si continue vietile acolo.
Cum a afectat catastrofa nucleara de la Cernobil Romania?
Depunerile radioactive au afectat Romania mai ales in primele zile ale lunii mai, din cauza schimbarii directiei vantului.
Zonele in care s-au inregistrat depunerile radioactive cele mai mari sunt la nivelul celor montane din lantul Carpatic.
Informatii privind explozia au ajuns la populatie in data de 2 mai, iar distributia tabletelor cu iodura de potasiu a inceput tardiv, la 3 si 4 mai.
Intr-un studiu longitudinal efectuat de Institutul de Sanatate Publica, intre 1986 si 1994, pe un lot de 310 copii, cu varste intre 0 si 6 ani, au fost studiate posibile efecte ale accidentului: morbiditate crescuta, intarziere in dezvoltarea fizica si valori mai scazute ale coeficientului de inteligenta. Dintre afectiunile cu contributie mai mare la cresterea morbiditatii, mai frecvent observate au fost cele ale sistemului osteoarticular si cariile dentare.
Indicatorii privind dezvoltarea, talia si greutatea au fost sensibil mai scazuti in cadrul lotului probant, iar diferentele in ceea ce priveste dezvoltarea psihica au fost nesemnificative statistic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News